Editura All – Topul celor mai bine vândute titluri la Bookfest 2011

Topul celor mai bine vândute titluri la ediţia 2011 a Salonului Internaţional de Carte Bookfest se prezintă astfel: 1 Ce-aş fi eu fără tine? de Guillaume Musso 2 Nepovestitele trăiri ale templierilor români de Adrian Voicu 3 Enciclopedia Gale a fenomenelor neobişnuite şi inexplicabile de Brad Steiger şi Sherry Hansen Steiger 4 Istoria românilor de Constantin Giurescu 5 Oksa Polloc. Tărâmul invizibil. Vol 1 de Anne Plinchota şi Cendrine Wolf Pentru ediţia de anul acesta a Salonului Internaţional de Carte Bookfest, Editura ALL a pregătit o ofertă de circa 700 de titluri, adresate tuturor celor care vor să-şi perfecţioneze permanent educaţia şi pregătirea profesionala, celor care ştiu să aprecieze cultura şi au o sensibilitate pentru...

Constantin Stan, Bogdan Coşa şi fotograful Mircea Struţeanu, invitaţi miercuri, 1 iunie, ora 18.00, la Formula 3,

„Formula 3“, eveniment creat de revista Observatorul cultural”  îi are ca invitaţi miercuri, 1 iunie, începînd cu ora 18.00, la Clubul Ţăranului din cadrul Muzeului Ţăranului Român din Bucureşti pe prozatorii Constantin Stan şi Bogdan Coşa şi pe fotograful Mircea Struţeanu. Constantin STAN (n. 28 iulie 1951, Bucureşti) a absolvit Facultatea de Filologie (1974) a Universităţii Bucureşti şi frecventat Cenaclul „Junimea“ condus de Ovid S. Crohmălniceanu. A debutat cu proză în revista Luceafărul, în 1974. Printre volumele publicate se numără Carapacea, Cartea Românească, 1979, Nopți de trecere, Cartea Românească, 1984; Vară tîrzie, Editura Militară, 1986, Iubire fără natură moartă, Biblioteca Română, 1990, Provizoriu, Sud (proză scurtă), Paralela 45, 2000, Viața ca literatură, Fundația Pro, 2001. Ultimul său roman, Gde Buharest (Charmides, 2010) a fost recompensat cu Premiul revistei Luceafarul de dimineaţă şi a fost nominalizat la Premiile Observator cultural pe anul 2010. Ţine, în Ziarul de duminică, rubrica săptămînală „Reportaj“, încă de la primul număr. Mircea STRUŢEANU (n. 30 aprilie1984, Bucureşti), este fotograf freelancer. A absolvit Facultatea de Geografie, secţia Protecţia Mediului, şi un master în Peisaje. Este pasionat de natură şi de călătorii, străbătînd mai mult de zece ţări din Asia. Predă şi cursuri de escaladă, sport la care este campion naţional. Ultimul său proiect fotografic a fost dedicat portretizării, în alb-negru, a 55 de scriitori români contemporani, expoziţia fiind vernisată la ICR, în perioada 3-17 martie 2011. Proiectul urmează să fie dus mai departe de Mircea Struţeanu, care îşi propune să suprindă, prin obiectiv, cît mai multe chipuri de scriitori români. Bogdan COŞA (n. 24 ianuarie 1989, Codlea). Absolvent al Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Transilvania“ din Braşov, specializarea Limba şi Literatura Română – Limba şi Literatura Engleză, promoţia 2010, şi în prezent este masterand al Facultăţii de Litere (Universitatea din Bucureşti), secţia Teoria Literaturii şi Literatură Comparată. Publica articole şi texte literare în revistele Observator cultural, Cultura, Tomis, Astra, precum şi în reviste exclusiv on-line, precum www.boomlit.com sau www.clubliterar.com. Romanul său, Poker, a cîştigat Premiul de Debut al Editurii Cartea Românească, în 2011, lansarea avînd loc în cadrul Salonului Internaţional de Carte Bookfest (25-29 mai 2011). Partenerii evenimentului „Formula 3“ sînt: Muzeul Ţăranului Român, Radio România Cultural, LiterNet, Polirom, Casa de Pariuri Literare, Cartea...

Ion Zubaşcu, luptătorul din Munţii Ţibleşului, a plecat să le cânte îngerilor: „Fost-am omul pădurii!”

Lui  Ion Zubaşcu i s-a închis timpul vieţuirii. Posterităţii sale i s-a deschis un mit, mitul profesorului de la ţară care a reuşit să facă o revoluţie folclorică şi nu numai atât. Generaţii în blugi sau tineri contestatari au avut în piticul maramureşean un gigant de neegalat. A fost mai puternic decât statura sa. În alte lumi şi sub alte canoane, Ion Zubaşcu ar fi devenit un erou naţional. El s-a sfinţit pe sine în lăută şi-n cuvânt pentru a da lumii de ştire că Leru-i ler şi pe o piatră din Munţii Ţibleşului. Pe Ion Zubaşcu l-am cunoscut la Cenaclul Flacăra. A leruit şi m-a învăţat că mândria nu un panaj de paradă. N-am cântat doinele  sale la îndemnul partidului. L-am simţit în profunzimea sufletului meu de procreat în Maramureş. M-am născut în Timişoara, dar programarea mea s-a făcut la Cicârlău. Prin el am înţeles de ce fierbe în mine un sânge de războnic. Oamenii de acolo sunt de un fel. De altfel.  De ce sunt un neadaptat lumii de compromisuri? Oamenii nordului sunt oamenii pădurii. Ei şţiu cel mai bine că o stâncă poate cripta poveşti de sute de ani. De la Ion Zubaşcu am înţeles cel mai bine legătura indestructibilă dintre om şi natură. Şi ce înseamnă memoria. Trebuia să-i duc zilele acestea noul meu volum: Ţigara unui viitor de paie. Tiparul a fost prea încet pentru trăirea sa grăbită. N-am mai ajuns la întâlnire şi mă revolt. Ţip. De ce întârzii mereu la întâlnirile programate? Ion Zubaşcu a ridicat în mine o cetate. La ultima întâlnire de la cafeneaua BCR din Romană mi-a dat poruncă să-i continui lupta. Să nu mă dezic de regatul principiilor.  M-a iubit şi l-am iubit. Zadarnic scriu. Literele mele au o audienţă ratată. Plâng. Şi-n mine cântă un rapsod al muzicii adevărului necopt. Nu i-am putut intona disperarea şi neîmpăcarea. Tatăl s-a a fost ucis de comunişti. Lui i s-au luat drepturile la cuvânt. Şi-a dus viaţa modest. S-a hrănit din principii. Şi azi e deasupra noastră. A lumii de smog şi de minciună. Nu l-am înţeles. Ce căuta pe piatra din munte? Unde şi-a ascuns disperarea? Cum de a putut să ierte duşmanii săi din umbră? Mi-a plecat un camarad. Dar mi-a rămas în sânge, nerv şi conştiinţă sfatul...

Ada Condeescu citeşte la Bookfest

Ada Condeescu, protagonista din ” Eu când vreau să fluier, fluier” (regia Florin Şerban) şi din recentul „Loverboy” (regia Cătălin Mitulescu) citeşte la Bookfest din romanul Patru bărbaţi plus Aurelius de Doina Ruşti. Fragmentul ales de ea vorbeşte despre cărţi şi va fi dedicat memoriei tatălui ei, criticul literar Alexandru Condeescu. În continuarea lecturii urmează o discutie intre Dan Lungu şi Doina Ruşti pe marginea romanului contemporan. Mai citesc actorii Roxana Condurache şi Cristi Dionise. Evenimentul va avea loc la standul Editurii Polirom, duminică, 29 mai, ora 14. Moderator: Daniel Cristea...

La lansarea cărţii lui Claudiu Lucaci, Bunica nu spunea lucruri trăznite

Ion Iliescu, la cei aproape 80 de ani, nu plimbă nepoţi prin parc. Că nu are. Nici câini. Se ţine de lansări de carte. A participat azi la USR, Casa Manteoru, de pe Calea Victoriei, la lansarea cărţii  Programarea binelui a lui Claudiu Lucaci, bine cunoscutul realizator de emisiuni, fost consul la Los Angeles. Welcome in the club ar fi trebuit să-i spună Bunicuţa mai tânărului scriitor. Pe vremuri, Ion Iliescu, „persecutat” de Ceuaşescu, a fost retras la o editură. Acum, pentru că vremurile sunt altele, în prefaţa cărţii Programarea binelui nu vede nici o diferenţă dintre suportul scris al comunicării şi cel electornic. http://www.libertatea.ro/detalii/articol/programarea-binelui-336931.html La fel ca şi editorialistul de la Libertatea, ai fi crezut că pe scenă nepoţelul e un tânăr acneic, respectuos, cu tema scrisă pe curat. Ei, nu. Doar emoţiile unui om mare (Claudiu Lucaci a realizat mii de emisiuni şi s-a întâlnit cu mari personalităţi ale lumii), trăda Copilul din el. Doar creatorii sunt oameni sensibili. Şi Claudiu Lucaci e un creator de şcoală. Oameni ca el îi poţi număra pe degete. 18 ani de media. Şi acum e tras pe tuşă de o vremelnică Tanţa Colonel pusă la butoane, când nu-i cade gradul ca proteza. E la pensie bătrâna securistă. Dar tot are puteri. Un om de talia lui Claudiu Lucaci e tras pe linie moartă pentru că nu preacurveşte cu stăpânirea. Oh, ce mare păcat. Un rând de ură nu poţi citi în cele peste 300 de pagini. Un ziarist ajuns la maturitate nu are nevoie de formalisme şi de ecuaţii coloniale. Ce a scris doamna...

Gary Chapman – misionarul iubirii, la Bucureşti

Când am scris ImpostURA, nu m-am gândit că voi asista la o explozie a grotescului pe scena publică. Nu mi-am imaginat că televiziuni serioase pot prezenta eliberarea Irinucii ca pe o epopee naţională. Casa din Izvorani a ajuns un Bevery Hills. Mai mult, au apărut ca furncile Ayatollahi  ai binelui, născuţi din mizerie. Falşi moralişti ocupă scena. Tiriplici comedianţi, care altă dată nu ar distra nici copiii în parc, fac pe importanţii. E o înghesuială de nedescris sub reflector. Mă şi mir că nu se prăbuşeşte scena de carnaval. Într-o astfel de comedie a absurdului, soseşte la Bucureşti un moralist autentic. Pastorul Gary Chapman este un practicant al binelui şi un pasionat al împărtăşirii iubirii celorlalţi. Pentru că este autentic, a şi vândut peste şase milioane de exemplare din cartea sa Cele cinci limbaje ale iubirii. Cum să-ți exprimi față de partener implicarea trup și suflet. El nu scrie despre ură, precum alţii, care practică ceea ce hulesc în scris. Nu face declaraţii de iubire de conjunctură. Nu se apropie de oameni numai pentru a da bine la public. Acum Gary Chapman vine şi la Bucureşti. La Bookfest. Să ne...

Nici măcar la cărţi nu suntem ca Buenos Aires

La Buenos Aires există unul dintre cele mai mari supermarket-uri de cărţi din lume, îmi spune Monica Tatoiu. Acolo nu se vând numai titluri, lucrări cartonate, ci şi ideea de a fi bibliofil. Poţi intra lemn şi ieşi Alfredo cititoru’. Ţi se dau sfaturi despre cum să aranjezi o bibliotecă, ce mobilier ai avea nevoie, ce tablouri să alegi şi nu în ultimul rând cum să pari cult. Totul la preţ de IKEA. Mai nou, pentru că UNESCO a declarat capitala Argentinei nu un Panthenon al fotbalului, ci chiar  Capitala Mondială a Cărţii, renumita artistă Marta Minujin a realizat un veritabil Turn Babel din 30.000 de cărţi, cu scară interioară. Edificiul poate fi vizitat până pe 28 mai, informează webcultura.ro. „Apoi, structura va fi demontată, iar cărțile vor fi dăruite publicului. Cele aproximativ 30.000 de cărți au fost donate de către biblioteci, cititori, şi peste 50 de ambasade din întreaga lume”. Turnul lui Babel nu este prima instalație artistică pentru care Marta Minujin a folosit cărțile: în anul 1983, ea a creat din cărți o replică în mărime naturală a Parthenon-ului, într-un parc din Buenos Aires. Toate cărțile din care era alcătuită construcția fuseseră interzise în perioada dictaturii militare a lui Jorge Rafael Videla. După trei săptămâni, publicului i s-a permis să dezasambleze construcția, alegând cărțile pe care și le doreau, mai menţionează site-ul citat. La Buenos Aires s-au născut scriitori mari ai lumii: Jorge Luis Borges, Fernando Sorrentino, Elsa Osorio, Vicente Perfecto, Fermin...