Se poate trăi din scris

Radu Vancu Emfatic vorbind, dar totuşi adevărat, scriitorul oricum trăieşte din şi în scrisul lui. Cît despre partea financiară – cine n-ar vrea să trăiască din scris? Însă nu văd cum e posibil lucrul ăsta. Mă rog, dacă eşti un critic literar suficient de cinic şi, de asemenea, suficient de mediocru ca să poţi aşeza funcţiile deasupra propriului scris, cam ca Eugen Simion, poţi trăi bine mersi – dar, tehnic vorbind, nu trăieşti din scris. Se prea poate ca un scriitor exemplar precum Mircea Cărtărescu să trăiască din scris (deşi nu cred că veniturile lui sînt exclusiv din drepturi de autor etc.), însă nu cred că a fost vorba de o strategie de marketare a propriei opere, ci de noroc: s-a întîmplat să fie scriitorul potrivit pentru editura potrivită. Dacă eşti un diogenian şi poţi trăi din mai nimic, dacă ai forţa asta, poţi face ca Nimigean sau ca Aldulescu – trăieşti exclusiv din şi pentru scris, conştient însă că cea mai acătării locuinţă socială disponibilă pentru tine rămîne întotdeauna butoiul. Pe de altă parte, slujba nu dăunează scrisului – altfel, bibliotecile ar fi goale. Scriitorul bun scrie oricum. Scriitorul slab caută scuze să nu scrie....

CONCURSUL „Trofeul Arthur”

Editura Arthur lansează concursul „Trofeul Arthur” pentru literatură pentru copii şi tineret, care li se adresează atât scriitorilor consacraţi, cât şi debutanţilor. Înscrierea la concurs se face trimiţând, până la data de 1 octombrie 2012, la adresa concurs@editura-art.ro, creaţiile pentru una sau mai multe din următoarele secţiuni: – proză scurtă; – poezie; – roman. Un concurent se poate înscrie la fiecare dintre secţiuni cu un singur text, condiţia fiind ca respectiva creaţie să nu mai fi fost publicatţ în volum sau să nu se afle sub incidenţa unui contract de publicare aflat în desfăşurare. Premiile oferite de Editura Arthur sunt: – secţiunea Proză scurtă (volum): 500 de euro; secţiunea Poezie (volum): 500 de euro; secţiunea Roman: 500 de euro. Marele premiu: 2 000 de euro şi publicarea la Editura...

Recomandările lui Steinhardt pentru a învinge sistemul

100 de ani de la nașterea Monahului Nicolae Delarohia În ziua de 29 iulie 2012 Nicolae Steinhardt ar fi împlinit 100 de ani. El s-a născut în comuna Pantelimon, într-o familie de evrei bogați, tatăl său fiind director la o fabrică de mobilă. Era rudă prin alianță cu Sigmund Freud. A terminat Dreptul la București. A fost arestat în dosarul “Noica-Pillat”, pentru că a refuzat să devină turnător al grupului de intelectuali, din care făceau parte “dușmanii poporului:” Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, Păstorel Teodoreanu, Dinu Ranetti, Mihai Rădulescu, Theodor Enescu, Marieta Sadova, Simona Mironescu. În temniță a trecut la religia ortodoxă. După moartea tatălui său a căutat o mănăstire unde să se călugărească. A fost primit doar la Rohia, unde și-a desăvârșit testamentul spiritual “Jurnalul fericirii”. Deși manuscrisele au fost confiscate de trei ori de către Securitate, fragmente au ajuns la Radio Europa liberă. Celebrul filosof creștin-ortodox s-a sfârșit în ziua de 30 martie 1989, fiind răpus de o angina-pectorală. Peste doi ani, cartea sa a luat aproape toate premiile literare. Apoi s-a tradus în opt limbi. În curând, la Mănăstirea unde odihnește trupul distinsului gânditor și unde veghează sufletul său se va ridica un centru cultural, de o dimensiune neobișnuită. Asta cu grija Arhimandritului Serafim Man, a cărui salvare de la moartea coincide cu intrarea în stăreție a monahului Nicolae. “În 1978, domnul Steinhardt petrece o vară în Casa Poetului,” mărturisește azi Părintele Macarie, unul dintre cei 15 călugări care au mai rămas în Mănăstirea ce-și cucerește faima tot mai mult datorită filosofului. Ion Alexandru, poetul ardelean, venea deseori la Rohia și locuia într-o casă destul de spațioasă. Aici este primit în acea vară într-o cămăruță și Nicolae Steinhardt. Starețul așezământului îl roagă să-I găsească un om de litere care să-i rânduie cele 23.000 de titluri din Bibliotecă. Peste un an, filosoful se reîntoarce, povestește Părintele Macarie, și-i spune că i-a găsit omul. Și cât cere? – întrebă Serafim Man. Gratis. Păi, atunci o să-mi facă o muncă de cât îl plătesc, ar fi spus Starețul. Păi, eu sunt acela. “Doar că în schimbul acestei munci, doresc să fiu primit în mănăstire.” Un om de-o mare omenie, Arhimandritul a plecat la Cluj acuzând grave dureri, cu gândul de se întoarce de îndată pentru a-i...

Peste Ocean, personajele clasice devin „cool”. Cum ar arăta Vitora Lipan scriind pe Macbook Air?

Adolescenţii încă citesc cărţile clasice. Aceasta este concluziaJuliei Bossman dintr-o analiză apărută la sfârşitul lunii iunie în „The New York Times of Books”. Pentru a atrage tot mai mult generaţia „Twilight”, editorii americani reintepretează rolurile personajelor celebre ca Emma, Jane Eyre. Au tipărit coperţi noi: în care acestea poartă jachete provocatoare, moderne, in nuanţe îndrăzneţe de roşu aprins si verde semafor. Studiile de peste Ocean arată că tinerii preferă încă scrierile autorilor clasici, dar doresc ca eroii şi eroinele să nu fie boring. După succesul seriei „Amurg” au apărut o sumedenie de romane bazate pe acţiuni paranormale, care au inspirat mulţi alţi autori. Celebra carte a lui Bram Stocker, „Dracula„, în noua ediţie a unei edituri din grupul Penguin, are pe copertă o femeie fantomă cu păr vâlvoi de platină, iar scrisul curge dintr-o piscină în râuri de sânge, în culori ţipătoare. Când te gândeşti ce coperte prăfuite au cărţile clasicilor din literatura şcolară, îţi vine să fugi. Cum ar arăta Vitora Lipan scriind pe Macbook Air? Sau scena violului din  „Ion”? cu mult sânge? Dar Victor Petrini în post de parlamentar al unei alianţe de o o anumită culoare? Ca să nu mai  spunem că „Cireşarii” ar putea fi oricând în ţoale re rapări. Tinerii i-ar simţi mult mai...

Alt „escu”, doar un singur Rege

„Hai cu suspendarea!„, „Hai la referendum!” vor fi îndemnurile politice ale lunii lui Cuptor. Dacă Traian Băsescu are un sfârşit previzibil, imprevizibil va fi viitorul. Paginile cărţii de istorie recentă oricum se scriu. Importanţi nu sunt cititorii, doar cei care fac scenariul şi regia, chiar dacă o dată la patru ani, sau mai repede, mulţimea cade în extaz. Şi se consideră importantă.  Dar nu e aşa. I se creează senzaţia că e importantă. După alţi patru ani va vota din nou contra. Lista preşedinţilor cu „escu” la sfârşit pare fără sfârşit. Toţi au pornit euforic şi au clacat tragic. Doar regii noştri apărători de ţară au tone de cărţi în biblioteci şi sanctuare, preşedinţii, doar roluri de personaje horror. În memoria colectivă. Nicio bibliotecă din lume nu are ISBN pentru cititori, dar fără ei, instituţiile ar fi pustii. De ce credeţi că o dată la câteva sute de ani se dă foc unei biblioteci? De ce Vaticanul scoate cu ţârâita fragmente din marile ei secrete? Puterea are nevoie de taine, pentru a putea stăpânii o lume fără memorie, uşor de cantonat în diviziile de luptă. Eroi şi morminte. Istoria se scrie sub ochii noştri. Canalele tv au ajuns jurnale de memorialistică. Toate sunt subiective. Pasiune şi energie. Spectacol şi muzică. Dar ce rămâne? Prezentul oricum va fi reinterpretat de istorie, în funcţie de cine va avea interesul să o facă, la un moment dat. Alt preşedinte şi un rege tot mai singur. Păcat că ROMÂNII nu vor să întoarcă marea  pagină a cărţii RESTAURAŢIEI. Mi-ar place să fiu cronicarul unei astfel de volum: MONARHIA SALVEAZĂ ROMÂNIA! Un alt „escu” mă lasă rece, Cutărescu. Oricum, eu mi-am vindecart demult iluziile că există preşedinţi care să respecte Suveranul şi să-i redea TRONUL. Regele Mihai e viu în memorie. Ieri, acum şi pe viitor. Antonescu sună cald, în dogoarea vremii, dar cu timpul şi numele său se va cocli. Mai vin şi geruri şi alte...

O editură cu pretenţii plagiază un Regulament. Litera plagiază AdLitera

Editura Litera organizeaza un concurs de debut literar si pentru ca angajatii sunt mimetici si nu vor sa gandeasca, au copiat Regulamentul de la concursul national Incubatorul de condeie (IDC), adlitteram. Un fabulos joc de cuvinte, informează un comunicat IDC. „Vestea buna este că  Litera plagiază AdLittera şi suntem martorii unui eveniment inedit, dar dezolant, în zona de cultură, pe palierul editorial.  Dacă o casă de editură mare îşi permite să copieze integral Regulamentul este trist şi supărător, dar si onorant, pentru ca evidenţiază faptul că suntem un reper deontologic şi profesionist în organizarea şi desfăşurarea programelor de educare şi cultură. Impostorii de la editura Litera şi-au permis să copieze 99% din Regulament IDC!”, mai precizează documentul menţionat. Mai jos sunt linkurile care conduc la Regulamentele celor doua concursuri, precum si cele doua print-screen-uri, martore pentru cazul in care vor sa modifice pe site. Reamintim că AdLittera organizează cel mai mare concurs de debut literar în online (poezie şi proză scurtă) – Incubatorul de condeie (IDC). Originalul – IDC: http://idc.adlittera.com/regulament/ Copy/Paste –...

În curând pe marile ecrane: „Cele 50 de vicii ale domnului Gray”

Fifty Shades of Grey va fi ecranizat. Asta era ştiut încă de la început. Cartea lui E.L. James – Cele 50 de vicii ale domnului Gray,  s-a bucurat de un buget consistent de marketing. Peste Ocean,  editorii fac bani, nu se joacă. Peste 2 milioane de dolari, numai lansarea cărţii. Sigur că dacă nu avea miez nu se vindea, oricâte reclame ar fi avut. Nu misterele sexuale ale domnului Gray cuceresc publicul, ci mai degrabă visul oricărui american de a ajunge la idoli. Şi Anastasia, personajul din lumea largă, are o şansă unică, pe care o joacă, într-un spectacol de naivitate, de a fi în braţele unui om cu bani şi drăguţ pe deasupra.   Fanteziile vând, nu certitudinile.  Universal Pictures a cumpărat drepturile de ecranizare ale romanului despre care toată lumea din America vorbeşte . Eu cred că deal-ul a fost făcut înainte de apariţia cărţii. În brief-ul de producţie se spune că actorii principali trebuie să fie mai mereu dezbrăcaţi. Câteva nume mari de la Hollywood au început deja să fie vehiculate în legătura cu filmul. Pentru rolul lui Christian Grey se pare că, momentan, exista urmatoarele variante: Ryan Gosling, Ian Somerhalder, Alex Pettyfer, Alexander Skarsgard, sau Robert Pattinson.  Dar cine ar fi ideală ca Anastasia Steele? Bret Easton Ellis, autorul romanului American Psycho si posibilul viitor scenarist al filmului Fifty Shades of Grey pariază pe Scarlett Johannson. Filmarile sunt programate să înceapă în noiembrie. Fifty Shades of Grey deschide deja o nouă uşă în istoria filmului. Va fi un altfel de Dirty Dancing?...