Paralela 45 lansează vineri, 23 noiembrie, orele 17,00, volumul „Sonete din carne vie” de Mirela Lungu

În cadrul targului de carte Gaudeamus 2012 (Cupola Romexpo), va fi lansat vineri, 23 noiembrie, orele 17,00, volumul „Sonete din carne vie” de Mirela Lungu (debut în 2011 cu „Biografia coapselor” – vers alb – editura Tracus...

KILIPIRIM. 7-11 noiembrie

În scurt timp, consumatorii de carte vor avea din nou ocazia să pătrundă în labirintul imaginaţiei şi al lecturii. Din 7 noiembrie începe cea de-a XV-a ediţie a celui mai mare târg de carte cu discount din Bucureşti, Kilipirim. Ca de obicei, târgul va fi găzduit de Galeria Dalles şi va reuni peste 30 de edituri româneşti şi străine, care îşi vor primi cititorii cu pachete promoţionale şi discounturi de până la 70%. Tot ce vrei în materie de carte vei găsi aici: beletristică, hobby, ştiinţă, carte pentru copii, artă, arhitectură, design şi multe altele pe care te invităm să le descoperi acolo. Pentru această ediţie, organizatorii au pregătit la etajul Galeriei Dalles un târg ezoteric care se va desfăşura sub motto-ul „Armonie pentru corp, minte şi spirit”. Evenimentul va aduce în acelaşi spaţiu edituri de profil cu expozanţi care promovează produse şi servicii pentru aprofundarea cunoaşterii şi îmbunătăţirea calităţii vieţii. Pe parcursul celor 5 zile ale târgului vor fi organizate conferinţe, seminarii şi workshop-uri despre: homeopatie, aromaterapie, cristaloterapie, dispozitive de protecţie energetică etc. la care intrarea este liberă! Şi pentru că o carte bună face pereche perfectă cu un pahar de vin, de ceai sau o cană de cafea, la Kilipirim veţi avea ocazia să degustaţi câteva vinuri româneşti rare şi să savuraţi arome fine de ceai sau cafea. Începând cu 7 şi până pe 11 noiembrie, vă aşteptăm la Kilipirim, targul la care nici o carte nu se vinde fara discount. Deschis zilnic între orele 10:00 şi 20:00. Intrarea este...

Lucian Dan Teodorovici a castigat premiul de 10.000 de Euro

Matei Brunul, de Lucian Dan Teodorovici a castigat Premiul literar Augustin Frtila” romanul anului 2011, editia I in valoare de 10.000 de euro Matei Brunul", de Lucian Dan Teodorovici este castigatorul Premiului literar Augustin Fratila" romanul anului 2011, oferit de compania Philip Morris Trading. 20 de bloggeri au decis, in etapa a doua a concursului, care este cel mai bun roman, acordand puncte de la 1 la 5 fiecarei proze finaliste. Romanul Matei Brunul", de Lucian Dan Teodorovici a primit cel mai mare punctaj si a fost rasplatit cu Premiul literar "Augustin Fratila", in valoare de 10.000 de euro, oferit de compania Philip Morris Trading. Sunt foarte bucuros ca am luat premiul si in egala masura onorat. A fost o mandrie sa ma aflu in aceasta finala cu scriitori pe care ii admir de foarte multa vreme. Sunt impresionat de modul in care a fost organizat premiul si de ceea ce si-a propus el. Lasand la o parte faptul ca am fost eu premiat gasesc ca ceea ce isi propune Asociatia Casa de cultura are o miza mult mai ampla, promovarea literaturii romanesti. Cred ca este o sansa pentru literatura romana sa fie mult mai vizibila prin acest proiect. Multumesc celor doua jurii, atat juriului format din specialisti, cat si celui format din bloggeri" - a spus Lucian Dan Teodorovici....

Ioan Hudiţă – Jurnal politic (9 februarie – 21 iunie 1941) Vl

Jurnalul politic al profesorului Ioan Hudita din volumul de fata se refera la o etapa de tranzitie. Pe plan intern avusese loc dintre generalul Antonescu si Legiune, iar pe plan extern a fost etapa in care stapanirea Balcanilor de catre Puterile Axei a fost desavarsita si totodata a fost parcurs drumul catre razboiul cu Uniunea Sovietica, din 22 iunie 1941. Jurnalul inregistreaza minutios meandrele politice externe si mai ales cele interne, urmarind totodata desfasurarea operatiilor militare pe diferite fronturi. Neindoielnic, totul este insa judecat si filtrat de catre un om politic care apartinea unui partid de opozitie. Ioan Hudita ne apare mai departe ca un adversar al regimului de dictatura si mai ales al orientarii externe a acestuia. Viziunea si judecata sa sunt in mod constant cele ale unui membru al biroului de conducere al Partidului National Taranesc. Important este mai ales faptul ca notatiile continuau a fi zilnice si ca autorul lor le acorda o atentie primordiala; la 21 martie 1941, el scria ca tinerea la zi a Jurnalului ii lua si ca se ocupa de acest lucru deoarece Maniu si Lupu n-o faceau. Jurnalul sau se voia a fi un fel de al partidului! de acelaşi autor: Jurnal politic (1 martie 1942 – 31 ianuarie...

Ioan Hudiţă – Jurnal politic (25 august 1944 – 3 noiembrie 1944) Xl

„Ioan Hudita, membru al Biroului politic al Partidului Naţional ţărănesc şi secretarul său general adjunct, secundant al lui Iuliu Maniu (…) ne ajută să înţelegem, în toată complexitatea, mersul istoriei într-o etapă încrâncenată (cea următoare răsturnării de la 23 august 1944). (…) Jurnalul ne înfăţişează, zi de zi, iluzii şi realităţi, evenimente interne şi externe, un întreg proces de mutaţii. Hudiţă este un optimist, uneori chiar forţat, mărturisind-o în notaţiile sale şi arătând că se simte dator să întreţină o stare de spirit. Din când în când, însă, dovedeşte şi obiectivitate în aprecierile pe care le face, dar mai mult de „uz intern”;, pentru a nu uita! Oricum, dincolo de optimismul autorului său, Jurnalul ne dezvăluie în detaliu tragedia trăită de poporul român.“ – acad. Dan Berindei   de acelaşi autor: Jurnal politic (1 martie 1942 – 31 ianuarie 1943)  ...

Ioan Hudiţă – Jurnal politic (7 martie -2 august 1945) XIV

De la 6 martie 1945 a inceput o grea perioada pentru ţară şi pentru fiecare. Ioan Hudiţă mai avea de petrecut doar doi ani de libertate. Dar şi el, ca şi majoritatea oamenilor politici ai vremii opuşi schimbării forţate ce avea loc, nu realiza ca se coborâse pentru aproape o jumătate de veac o grea perdea despărţitoare pe care aproape cu toţii nu o vor mai vedea înlăturată. Ei judecau după o veche măsură într-o nouă perioadă istorică ! de acelaşi autor: Jurnal politic (1 februarie 1943 – 31 decembrie 1943) Jurnal politic (1 martie 1942 – 31 ianuarie...

Eseuri despre exil și limbă

Norman Manea a publicat recent “The Fifth Impossibility: Essays on Exile and Language” „(A cincea parte a imposibilităţii: Eseuri despre exil și limbă) la editura Yale/Margellos, în seria „World Republic of Letters”, 360 pagini. Poate fi achiziţionată la cerere pe: carteaprinposta@bookiseala.ro. Preţul ei fiind de 99 de Lei plus taxele poştale. Soarta scriitorului în exil este subiectul de rezistenţă al noii cărţi de eseuri, în care Norman Manea descrie şi analizează condiţia existenţei sale, notează publicaţia Haaretz.  În 1941, la vârsta de cinci ani,  Manea a fost smuls din România sa natală şi deportat împreună cu familia sa în lagărul de concentrare din Transnistria, unde au fost ucişi 90.000 de evrei din totalul de 185.000 încarceraţi. Semnează petiţia online: „Norman Manea merită Nobelul pentru Literatură” Manea a supravieţuit şi în 1945 s-a întors acasă împreună cu părinţii săi.  În 1986, la vârsta de 50 de ani, a fugit din ţara sa, evadând dintr-un regim care-i cenzura opera şi care i-a revocat un important premiu literar primit. Prima sa staţie a fost Berlinul de Vest. Apoi, USA, unde a locuit până în 1989.  Cărţile lui Manea sunt scrise în jurul temelor exilului, cunoaşterii de sine şi a celorlalţi. Cărţile sale în limba română, apărute la Polirom, se bucură de un real succes: Întoarcerea huliganului Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici Înaintea despărţirii. Convorbire cu Saul Bellow. Un proiect Words&Images Atrium Variante la un autoportret Anii de ucenicie ai lui August Prostul Curierul de Est. Dialog cu Edward Kanterian De fapt, subiectul central al cărţii de eseuri a lui Manea, apărută peste Ocean, este dilema identității trăită de persoana întâi, care caută atât apartenența  (la o limbă și cultură), cât și libertatea.  Chiar din primul paragraf al primului eseu, „Exil”, Manea sugerează că povestea lui personală este un una universal valabilă, mulţumită principalei contradicţii a timpului nostru:  „modernitatea centrifugă, cosmopolită și centripetă, în acelaşi timp, din dorinţa de apartenenţă.” Aproape că nu contează dacă exilul este voit sau forţat, ceea ce rămâne este neplăcuta încurcătură, veche şi constantă a străinului (traducere aproximativă), asta e problema care-l frământă pe nelaureatul Nobelului, până acum. Majoritatea textelor au fost scrise în limba română şi ulterior traduse ăn diferite limbi. Autorul se teme să nu se fii diluat sensurile trăirilor sale. Și se pare că...