Recenzii:
Radu Ciobotea – Apărătorii – Ultimul meterez...
Acum 500 de ani, povestește autorul, Europa era amenințată de un mare pericol: ordinul secret al Cuceritorilor, care adunase sub semnul Șarpelui și al Săgeții elita războinicilor Asiei, pregătea Marea Invazie. Visul acestor războinici era sa readucă în țărână întreaga civilizație europeană, pentru a împlini edictul marelui Gingis Han.
În Europa, ordinul secret al Apărătorilor, sub semnul Scutului și al Spadei, reprezintă elita luptătorilor care apăra lumea creștină de amenințarea distrugerii totale. Ei protejează cele mai importante capete încoronate ale Europei și schimbă cursul bătăliilor, atunci când este nevoie.
articole populare
Cultura la Zi:
Din Categoria: Cartea săptămânii
Cornel Păunescu – Fata pădurii
Fata pădurii este carte de povești despre viața tinerilor în timpul comunismului și despre tranziția spre capitalism, când are loc maturizarea lor
Din Categoria: Cartea lunii
Radu Ciobotea – Apărătorii – Ultimul meterez
Acum 500 de ani, povestește autorul, Europa era amenințată de un mare pericol: ordinul secret al Cuceritorilor, care adunase sub semnul Șarpelui și al Săgeții elita războinicilor Asiei, pregătea Marea Invazie. Visul acestor războinici era sa readucă în țărână întreaga civilizație europeană, pentru a împlini edictul marelui Gingis Han.
În Europa, ordinul secret al Apărătorilor, sub semnul Scutului și al Spadei, reprezintă elita luptătorilor care apăra lumea creștină de amenințarea distrugerii totale. Ei protejează cele mai importante capete încoronate ale Europei și schimbă cursul bătăliilor, atunci când este nevoie.
Din Categoria: Noutăți editoriale
Lewis Carroll – Sylvie şi Bruno
Romanul Sylvie şi Bruno împleteşte două poveşti: una se derulează în lumea reală, iar cealaltă într-un tărîm de vis. Fermecător şi doldora de momente fanteziste, poezie şi jocuri de cuvinte, el descrie aventurile bizare ale fraţilor Sylvie şi Bruno în Ţara Basmelor.
Din Categoria: Enciclopedii
Jung C.G. – Cartea roşie
Sonu Shamdasani este specialist în istoria psihologiei şi a psihiatriei şi profesor de istorie jungiană la Centrul Wellcome Trust de Istorie a Medicinei de la University College London şi editorul general al Fundaţiei Philemon. Este autorul mai multor cărţi, printre care Jung and the Making of
Posted by
Ilă Citilă on Apr 7, 2013 in
Articole |
0 comments
Joi, 25 aprilie 2013, ora 17:00, la Librăria Mihail Sadoveanu (Bucureşti) va avea loc lansarea volumului Plecând de la cărți. Jurnal indirect III de Mihai Zamfir, apărut la Editura Spandugino. Prezintă cartea, alături de autor, Livius Ciocârlie, Cosmin Ciotloș şi Iulia-Cristiana Stan. Plecând de la cărți. Jurnal indirect III, alcătuit pe principiul precedentelor două volume, cuprinde o selecție din articolele publicate, între 2003 și 2007, în revista România Literară, sub rubrica Plecând de la cărți. Fără a fi complet absentă, tonalității politice din volumele I și II i s-a pus acum surdină: comentarea unor cărți de prim-plan apărute între 2003 și 2007 reprezintă principala preocupare a autorului. ***** Mihai Zamfir este profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, specialist în istorie literară, stilistică și literatură comparată. În anul 1970 și-a obținut doctoratul în Litere, cu teza Proza poetică românească în secolul al XIX-lea. A fost profesor la Universitatea din Lisabona între anii 1972-1975, iar după anul 1990 a funcționat ca profesor-invitat la universități din Portugalia și Brazilia. Este autor a numeroase sinteze: Introducere în opera lui Al. Macedonski (1972), Imaginea ascunsă. Structura narativă a romanului proustian (1976), Poemul românesc în proză (1981), Formele liricii portugheze (1985), Cealaltă față a prozei (1988), Din secolul romantic (1989), Discursul anilor ’90 (1997), Scurtă istorie. Panorama alternativă a literaturii române (2011; 2012) și altele. Bibliografia sa mai cuprinde 120 de studii științifice și peste 1800 de articole, publicate în principalele reviste românești și în străinătate. După Revoluția din decembrie 1989, îl găsim printre fondatorii Alianței Civice, apoi ai PAC, din Comitetul Național al căruia a făcut parte până la desființarea partidului. A fost Subsecretar de Stat în Ministerul Educației și Cercetării (1990-1993) și apoi Ambasador al României la Lisabona (1997-2001). Între 2007 și 2012 a fost Ambasadorul României în Brazilia. A publicat romanele : Poveste de iarnă (1987), Acasă (1992), Educație târzie (două volume, 1998-1999), Fetița (2003), Se înnoptează. Se lasă ceață (2006). O parte a producției sale jurnalistice, scrisă în deplină libertate, a apărut până acum în volumele Jurnal indirect I (2002) și Jurnal indirect II. Scrisori portugheze (2006)....
Posted by
Ilă Citilă on Apr 5, 2013 in
Articole |
1 comment
Câștigătorii celei de a doua ediții BUN DE TIPAR CEA MAI BUNĂ TIPOGRAFIE – G.CANALE CEA MAI BUNĂ LIBRĂRIE – ANTHONY FROST, BUCUREŞTI CEA MAI FRUMOASĂ CARTE – METEOROLOGIA UNUI BAZAR IDEATIC, VLADIMIR BULAT, SQUARE MEDIA CEA MMAI FRUMOASĂ CARTE ILUSTRATĂ – TEMPORARY YOURS,IDEEA DESIGN. şi GEAMII. MINARETE PE CERUL DOBROGEI ,IGLOO MEDIA CEA MAI FRUMOASĂ COLECŢIE CARTE – PSIHOLOGIA PENTRU TOŢI, EDITURA TREI E-BOOK – ACEASTA E PRIMA MEA REVOLUŢIE, PAULA ERIZEANU, EDITURA CARTIER CEL MAI BUN AUDIOBOOK – IL CARAGIALE. MOFTURI 1877-1902, CASA RADIO CEA MAI BUNĂ TRADUCERE – ANAMARIA POP pentru SATANTANGO de LASZLO KRASZNAHOKAI, EDITURA CURTEA VECHE CEA MAI BUNĂ CARTE A ANULUI, BELETRISTICĂ – TOATE BUFNIŢELE de FLORIAN FILIP, EDITURA POLIROM CEA MAI BUNĂ CARTE PENTRU COPII – CE POŢI FACE CU DOUĂ CUVINTE, EDITURA ART CEA MAI BUNĂ CARTE A ANULUI, NONFICŢIUNE – INTERNAŢIONALA MEA de IOAN IANOSI, EDITURA POLIROM CEA MAI BUNĂ CARTE DE SPECIALITATE – 20 DE ÎNTREBĂRI DESPRE IMMANUEL KANT de MIRCEA FLONTA, EDITURA HUMANITAS BEST NEW ENTRY, EDITURĂ – BAROQUE BOOKS AND ARTS, BUCUREŞTI BEST NEW ENTRY, LIBRĂRIE – BOOKSTORY, CLUJ NALOCA CEA MAI BUNĂ CAMPANIE DE MARKETING – CĂRTUREŞTI POOP UP CEA MAI EFICIENTĂ PLATFORMĂ ONLINE – BOOKTOPIA BESTSELLER ROMÂNESC 2012 – DE CE ESTE ROMÂNIA ALTFEL de LUCIAN BOIA, EDITURA HUMANITAS CEA MAI BUNĂ BIBLIOTECĂ – BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ TIMIȘ MENȚIUNI SPECIALE DIVINA COMEDIE. INFERNUL de DANTE ALIGHIERI, traducere MARIAN PAPAGHI, HUMANITAS, categoria CEA MAI BUNĂ TRADUCERE YORICK, NEMIRA – categoria CEA MAI BUNĂ COLECȚIE HUMANITAS CIȘMIGIU – categoria BEST NEW ENTRY, LIBRĂRII GRAPHICFRONT – categoria CEA MAI EFICIENTĂ PLATFORMĂ ONLINE...
Posted by
Ilă Citilă on Apr 5, 2013 in
Articole |
1 comment
Marți, 23 aprilie, Editura Litera și ziarul Ring sărbătoresc Ziua Mondială a Cărții printr-un eveniment inedit, Noaptea cărtilor deschise. Acesta va avea loc în centrul vechi al Bucureștiului, începând cu ora 18.00, și va continua până târziu în noapte. Trecătorii din zonă vor fi întâmpinați de mii de cărți deschise și desfășurate pe toată strada Lipscani, de la intersecția cu strada Smârdan până la Calea Victoriei. Evenimentul va fi deschis de domnul Robert Negoiță, primarul sectorului 3 al Bucureștiului. ...
Pentru a nu-şi consuma în singurătate împlinirea trupească şi sufletească, Andrei Pleşu a simţit nevoia să-şi împărtăşească fericirea, nu printre rafturi cu volumul lui Bertrand Russell, ci într-o conferinţă organizată, taman de ziua internaţională a fericirii, 4 aprilie, de către revista „Cariere„. S-a declarat nefericit. Şi dornic de solitudine. Semn de bătrâneţe, mi-am zis. Sala „Constanţa” a hotelului Marriott, plină ochi. Scaune suplimentare şi mulţi tineri. 90 de Euro, taxa de participare, se pare că n-a fost o piedică în …calea fericirii de-a te întâlni cu un „boier al minţii.” Am numărat câteva zeci de corporatişti, printre participanţi.Şi mulţi căutători de „networking.” Detaşat, eliberat de complexele zilei, dilematicul gânditor a cucerit rapid sala. S-a pronunţat, încă de la început, contra clişeelor de tipul „gândirea pozitivă.” Ce-i asta? „Un mare scriitor maghiar, a explicat domnia sa, Peter Esterhazy, a spus: «Gândirea pozitivă e opusul gândirii». „Nu poţi să fii un mecanism care livrează non-stop zâmbete. Nu poţi să întâmpini totul într-o stare orgasmică, fără întrerupere. Viaţa e mai compexă. Ideea să nu ai resentimente, să nu te enervezi… Asta e o gândire angelică.” Trăim în standarde de serie, nu în standarde individuale, ne-a reamintit vorbitorul. Una dintre piedicile de astăzi în calea fericirii, enunţate de domnul Andrei Pleşu, suprinzător, a dat de gândit celor din sală: „Cum să fii fericit, când ştii că tot ce faci, tot ce speri, se va termina? Finalul, moartea… e final. În mod normal ar trebui să fim tot timpul… înnouraţi, mâhniţi, loviţi de perspectiva fatală. E un miracol că putem trăi, că putem mânca, putem să ne bucurăm, că putem râde, putem iubi… ştiind că toate astea se termină! ” Concluzia a venit imediat în mintea celor prezenţi: da, ştim, dar… căutăm să nu ştim şi în egală măsură, căutăm să fim fericiţi. Interesantă a fost rememorarea celebrei ipoteze lansate de Freud: „subconştientul uman ştie ceva despre moarte, că nu e ceva atât de gravă, altfel conştientul ar fi obsedat de sfârşit.” Foarte relaxat, în faţa unui tablou oferit de ARTMARK, şi flancat de reclama la AspaCARDIO, produs al Terapia Cluj Napoca (ingenioasă asociere n.a.), Andrei Pleşu a ironizat viaţa mereu „ocupată” a corporatiştilor care muncesc după scheme asemănătoare foştilor activişti comunişti, enunţând ideea că cineva este interesat să ne ţină ocupaţi, adică „luaţi...
Timp de 46 de ani, între 1520-1566, Europa a privit cu groază cum Imperiul Otoman, condus de Suleyman I (pentru occidentali – Magnificul, pentru turci – Legiuitorul), înregistra victorie după victorie, ajungând pentru prima dată sub zidurile Vienei în 1529. Ajuns la bătrâneţe, sultanul a pornit o ultimă mare campanie pentru a-l supune pe Maximilian de Habsburg, care pretindea Ungaria otomană. Carte: Viața lui Soliman Magnificul În căutarea gloriei din tinereţe În iarna anului 1566 în Imperiul Otoman s-a dat ordin de mobilizare a trupelor pentru campania din vară, care avea drept ţintă Viena. Sultanul în vârstă de 71 de ani urma să conducă personal marea oaste, însoţit de marele vizir Sokollu Mehmet Paşa. Bătrâneţea lăsase urme adânci pe corpul lui Suleyman: picioarele umflate de gută, trupul îndoit, faţa palidă pe care şi-o ascundea cu ruj (se parea că suferea şi de cancer intestinal). Medicul său personal, evreul Moise Hamon, i-a administrat o perioadă opiu pentru a-i reduce durerile, însă colegii săi musulmani au interzis acest tratament din motive religioase. Nici sufletul sultanului nu era odihnit după moartea iubitei sale soţii Roxelana în 1558. Intrigile l-au făcut să-i ucidă pe marele vizir şi prietenul său din copilărie, Pargali Ibrahim Paşa (1536), pe fii săi Mustafa (1553) şi Bayezid (1561). Mai mult, în 1565 flota otomană s-a întors înfrântă din faţa Maltei de către Cavalerii Ioaniţi, din mâinile cărora cucerea cu 43 de ani înainte Rodosul. Drumul şi asediul Szigetvarului În aceste condiţii, Suleyman pleacă din Istanbul în fruntea armatei la 1 mai 1566. Falnicul armăsar pe care l-a călărit la ieşirea din capitală a fost repede înlocuit cu o caleaşcă şi apoi cu o litieră. Când traversa localităţi mai importante sau doar pentru a infirma bârfele, îşi relua locul în şa. Lângă Belgrad, şezând pe tronul său de aur, l-a primit pe Ioan Sigismund Zapolya, regele Ungariei şi adversarul lui Maximilian de Habsburg. În aceeaşi manieră ce trăda adevăratele suferinţe au fost primiţi şi solii regelui Franţei, Carol IX. În drumul său spre cetatea Eger, ultimul bastion înainte de Viena, Suleyman a hotărât să asedieze cetatea Szigetvar, a cărui comandant Nikola Zrinski (Miklos Zrinyi) îi hărţuia armata. Mica cetate şi cei aproximativ 3000 de apărători nu păreau să aibă vreo şansă în faţa celor peste 100 000 de turci, tătari...
Posted by
Ilă Citilă on Apr 3, 2013 in
Articole |
0 comments
Editura RAO are plãcerea sã vã invite la lansarea volumului „CEI DINTÂI VOR FI CEI DIN URMÃ ROMÂNIA SI SFÂRSITUL RÃZBOIULUI RECE„, de LARRY L. WATTS. Evenimentul va avea loc miercuri, 24 aprilie 2013, la ora 17.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“. Lansarea va avea loc în prezenţa autorului. Vorbitori: Acad. prof. dr. DINU GIURESCU Prof. univ. dr. MIHAI RETEGAN Gen. dr. IOAN TALPES Gen. lt. prof. univ. TEODOR...
Posted by
Ilă Citilă on Apr 2, 2013 in
Articole |
0 comments
Ruxandra Cesereanu isi lanseaza pe 11 mai 2013, de la ora 14:oo, la Memorialul Victimelor Comunismului si al Rezistentei din Sighetu-Marmatiei, volumul „Un Singur cer deasupra lor„. Va avea loc lansarea de carte, sesiune de autografe si o prezentare sustinuta de autoare. RUXANDRA CESEREANU este poetă, prozatoare, eseistă. Este, de asemenea, conferenţiar în cadrul Catedrei de literatură comparată a Facultăţii de Litere din Cluj. Face parte din stafful Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, de la Cluj, în cadrul căruia susţine ateliere de scriere creativă în poezie şi proză. Un singur cer deasupra lor este prima carte de proză realistă a Ruxandrei Cesereanu (cunoscută, până acum, ca autoare de proză fantastică şi de autoficţiuni). Din poezia și proza autoarei, publicată până acum, amintim câteva titluri: Zona vie (poeme, 1993); Oceanul Schizoidian (poeme, 1998, 2006); Kore-Persefona (poeme, 2004), Coma (poeme, 2008); Purgatoriile (proză scurtă, 1997), Tricephalos (roman, 2002), Nebulon (proză scurtă, 2005), Nașterea dorințelor lichide (proză scurtă, 2007), Angelus (roman, 2010). La Editura Polirom a mai publicat variate eseuri de mentalitate: Decembrie ’89. Deconstrucţia unei revoluţii (2004, 2009), Gulagul în conştiinţa românească. Memorialistica şi literatura închisorilor şi lagărelor comuniste (2005) şi Năravuri româneşti. Texte de atitudine (2007). Un singur cer deasupra lor este un roman-frescă despre transformările de natură umană şi socio-politică petrecute în România de la începuturile obsedantului deceniu comunist până după revoluţia din 1989. Astfel, micile istorii ale unor oameni aflați de partea puterii comuniste sau împotriva ei (luptători în munţi, deportaţi, deţinuţi politici, opozanţi, disidenţi, frontierişti, revoluţionari, dar şi lideri ai Securităţii, preşedinţi de stat, torţionari, delatori şi mulţi alţii) sunt înglobate şi dau contur istoriei mari. Victime şi opresori, cu toţii trăiesc sub acelaşi cer, între 1945 şi 1991, limitele cronologice ale frescei epice la care autoarea a lucrat un deceniu. Ruxandra Cesereanu înfăţişează o sinteză narativă cu vieţi şi morţi controlate de o istorie colectivă violentă, asemănătoare lumii zugrăvite de Varlam Şalamov în Povestiri din Kolîma. ...