Concursul Augustin Frățilă

Asociaţia Casa de cultură anunţă deschiderea înscrierilor pentru ediţia a II-a a Premiului literar “Augustin Frăţilă”, ce vine să răsplătească cel mai bun roman românesc publicat în anul 2012. Câştigătorul primeşte un cec în valoare de 10.000 de euro, acesta fiind cel mai mare premiu acordat până acum, în România, pentru creaţie literară. Premiul este oferit de compania Philip Morris Trading, care continuă astfel parteneriatul început în 2012, când a sprijinit prima ediţie a acestui proiect cultural. În concurs se pot înscrie toţi autorii români care au publicat un roman în 2012, expediind trei exemplare ale cărţii pe adresa Asociaţiei Casa de cultură (Bd. Constructorilor, nr 20A, etaj 3, Bucureşti) şi completând formularul de înscriere până pe 15 iulie 2013. Regulamentul şi formularul de înscriere, precum şi calendarul premiului, pot fi găsite pe pagina Asociaţiei Casa de Cultură, www.acadecu.ro. Juriul format din criticii literari Alex Ştefănescu, Dan C. Mihăilescu şi Daniel Cristea-Enache va stabili finaliştii concursului (cinci autori). Numele acestora vor fi cunoscute în 10 septembrie. Între 15 septembrie şi 1 noiembrie, 24 de bloggeri vor alege câştigătorul premiului, acordând puncte de la 1 la 5 fiecărui roman finalist. Autorul al cărui roman va primi cel mai mare punctaj va fi răsplătit cu Premiul literar „Augustin Frăţilă” – romanul anului 2012, în valoare de 10.000 de euro. Ceremonia în cadrul căreia se va acorda Premiul va avea loc în 7 noiembrie 2012 la Hotel InterContinental Bucureşti. Premiul literar „Augustin Frăţilă”, o iniţiativă a Asociaţiei Casa de cultură, va fi acordat în fiecare an pentru cel mai bun roman apărut în anul anterior, conform unei selecţii făcute de cei mai valoroşi critici literari şi de cititorii activi din mediul online. Premiul literar „Augustin Frăţilă” este parte integrantă a misiunii pe care Asociaţia Casa de cultură şi-a asumat-o – aceea de a dezvolta proiecte culturale sustenabile care să promoveze cultura autentică şi importanţa ei în societatea românească. Ediţia I a Premiului literar “Augustin Frăţilă” – romanul anului 2011 a fost câştigată de romanul “Matei Brunul”, de Lucian Dan Teodorovici....

Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea COPYRO de anulare a Deciziei de constituire şi funcţionare a OPERA SCRISA.RO

OPERA SCRISĂ.RO-SOCIETATE DE GESTIUNE A DREPTURILOR DE AUTOR s-a constituit și îşi desfăşoară activitatea potrivit art.123, art.124 şi următoarele din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, şi O.G. nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, printr-o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, cu acordul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, consemnată în Monitorul Oficial nr. 0225 din 04 aprilie 2012. La peste un an de la această consemnare în Monitorul Oficial, în repertoriul de autori şi opere OPERA SCRISA.RO figurează scriitori de renume, opere importante, traduceri, scriitori debutanti sau autori de articole ştiinţifice, info-educaţionale, literare etc. Cu toate acestea, la finele anului 2012, COPYRO a iniţiat la Curtea de Apel Bucureşti o serie de acţiuni împotriva ORDA (Oficiul Român pentru Drepturile de Autor) şi PERGAM, printre acestea acţiunea de anulare a Deciziei ORDA nr. 8 din 02.02.2012 (prin care OPERA SCRISA.RO primeşte decizia de funcţionare!) Marţi, 11 iunie 2013, Curtea de Apel Bucureşti a soluţionat dosarul 8850/2/2012, respingând această acţiune a COPYRO drept“neîntemeiată”. Totodată, conform Hotărârii 1857/2013 a Curţii de Apel Bucureşti, rămâne validă Decizia nr. 205 a ORDA prin care “se retrage temporar avizul de funcţionare al organismului de gestiune colectivă COPYRO – societate de gestiune a drepturilor de autor”.     Joi, 15 noiembrie 2012, Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (ORDA) a publicat pe pagina sa web Decizia nr. 205 prin care “se retrage temporar avizul de funcţionare al organismului de gestiune colectivă COPYRO – societate de gestiune a drepturilor de autor”. ORDA a mai suspendat temporar activitatea COPYRO pe 1 iunie 2011, prin Decizia nr. 207. Urmare a Deciziei nr. 205 a ORDA, COPYRO a înaintat la Curtea de Apel Bucureşti acţiunea de anulare a acestei Decizii ORDA. Curtea de Apel s-a pronunţat miercuri, 5 iunie 2013, respingând acţiunea reclamantului Copyro “ca neîntemeiată”,  conform Hotarârii 1857/2013. COPYRO este condusă de scriitorul Eugen Uricaru, fost preşedinte al Uniunii Scriitorilor din România, care a făcut poliţie politică potrivit unei hotărâri definitive şi irevocabile a Curţii de Apel Bucureşti. COPYRO are deschis dosarul penal nr. 6455/P/2011, înregistrat la Inspectoratul General al Poliției Române – Direcția de Investigare a Fraudelor, precum şi un dosar la Parchetul General. “Salutăm decizia ORDA, care confirmă prin această suspendare prejudiciile pe care organismul condus de Eugen Uricaru l-a adus şi îl...

Florina Ilis, Mircea Mihăieş şi Radu F. Alexandru, laureaţi ai premiilor USR

Luni, 10 iunie 2013, ora 18.00, in Sala Oglinzilor de la Casa Monteoru (Calea Victoriei nr. 115) din Bucureşti, a avut loc festivitatea de decernare a Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pentru anul 2012. Juriul de nominalizari a fost format din: George Vulturescu (Presedinte),Gheorghe Glodeanu, Paul Aretzu, Alex Goldis, Gabriela Gheorghisor.Juriul de decernare a premiilor a fost alcătuit din Gabriel Coşoveanu, Irina  Petras,   Cornel Ungureanu, Dan Cristea şi Mihai Zamfir. Florina Ilis a obţinut premiul la secţiunea „Proză” pentru romanul Vieţile paralele, apărut în 2012 la Editura Cartea Românească, disponibil şi în ediţie digitală. Pentru acelaşi roman, Florina Ilis a mai obţinut două distincţii: Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, ediţia 2013 şi Premiul Radio România Cultural. Romanul Vieţile paralele debutează la 28 iunie 1883 şi se încheie la 15 iunie 1889. Două date înregistrate în memoria colectivă, care consolidează şi, deopotrivă, subminează mitul Poetului naţional. Viaţa, boala şi moartea poetului continuă să fie subiecte actuale de dispute, de întrebări fără răspuns, de teorii ale conspiraţiei. Mihai Eminescu a fost un geniu? A iubit? A fost nebun? A existat Marea conspiraţie? A fost asasinat? Într-un efort dramatic de a se apropia de adevăr, Florina Ilis recurge la nenumărate documente autentice, foi medicale de observaţie, surse apocrife, jurnale, legende urbane, mărturii ale contemporanilor, corespondenţa, manuscrise, dosare şi note informative ale Siguranţei şi ale Securităţii,dezbateri aprinse în reviste de cultură, cotidiene şi bloguri, dar şi la jocul subtil al imaginaţiei.   Florina Ilis  a debutat cu volumul de haikuuri Haiku si caligrame (2000), urmată la scurt timp de două romane, Coborârea de pe cruce (2001) şi Chemarea lui Matei (2002). Cel de-al treilea roman, Cruciada copiilor (Cartea Românească, 2005) a fost distins cu premiul Cartea Anului 2005,   Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul „Ion Creangă” acordat de Academia Română, Premiul Courrier Internaţional pentru cea mai bună carte străină etc. şi tradus în limbile ebraică, maghiară, spaniolă, italiană, franceză. A mai publicat: Cinci nori coloraţi pe cerul de răsărit (2006), Lecţia de aritmetică (2006) şi Fenomenul science fiction în cultura postmodernă. Ficţiunea cyberpunk (2005).   Premiul USR la secţiunea „Critică, eseu, istorie literară” i-a revenit lui    Mircea Mihăieş pentru volumul Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha, apărut la Editura Polirom, în 2012. Pentru acelasi volum, Mircea Mihăieş...

Herta Müller la Iaşi

Laureata Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2009, Herta Müller, va participa în luna octombrie, la Iaşi, la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT), la eveniment fiind aşteptaţi peste 100 de scriitori şi traducători din ţară şi străinătate. Animalul inimii Leagănul respiraţiei Ţinuturile joase Mereu aceeaşi nea şi mereu acelaşi neică Omul este un mare fazan pe lume Încă de pe atunci vulpea era vânătorul...

Petru Popescu: „Zoia Ceauşescu m-a sfătuit să fug”

interviu realizat de Viorel Vintilă Petru Popescu face parte din triada românească de aur care a cucerit Hollywoodul, alături de Jean Negulescu şi Alex Rotaru. Este singurul care a reuşit şi în domeniul literar, ca scriitor, având câteva cărţi best seller publicate în limba lui Shakespeare. A debutat în literatura românească la vârsta de 22 de ani, iar până la autoexiliarea sa în State, din anul 1974, a reuşit să publice patru romane, devenind un scriitor de mare succes, cu mare priză la public. Simţind că sistemul lui Ceauşescu vroia să-l asimilieze cu orice preţ şi să-l folosească drept scriitorul lor de casă, şi că libertatea sa îndrazneaţă de exprimare în proză îi va fi ştirbită, Petru Popescu refuză să se înregimenteze în sistem, refuză să îşi trădeze cititorii, şi alege o altă scenă culturală – America. Deşi, vorbea engleza la nivel academic şi avusese chiar traduceri din romancieri mari publicaţi, evident, în engleză, i-au trebuit câţiva ani de practică, pentru a deveni proficient şi a fi capabil să surprindă toate nuanţele şi simţămintele în limba engleză. Succesul său de la Hollywood în calitate de scriitor, regizor şi producător cuprinde şapte filme care s-au bucurat de un real succes, alături de cele 10 cărţi scrise în limba engleză; nuvele ca “Amost Adam” şi “Amazon Beaming” ajungând pe rafturile inscripţionate cu ” best seller”. Însă nu şi-a uitat prima dragoste, scrisul în limba română, şi după 30 de ani de la ultimul roman apărut în România, publica romanul ” Supleantul”, o dramă romantică ai căror eroi principali sunt Zoia Ceauşescu şi Petru Popescu. Când am sunat la Petru Popescu în vederea realizării unui interviu, condiţia a fost:”Îţi trimit cartea mea “Supleantul”, şi după ce o citeşti, stăm de vorbă”. În două zile am devorat acest roman captivant bazat pe fapte reale, o marturisire sinceră în care se regaseşte zbuciumul unui tânăr scriitor care simţea că sistemul îl va acapara şi îşi va pierde independenţa de a scrie proză îndrăzneaţă. “Supleantul”, al cărui erou principal este Petru Popescu trăieşte o poveste de dragoste imposibilă cu Zoia Ceauşescu, încearcă să înţeleagă şi să descifreze intriga politică a acelor vremuri, căutându-se în acelaşi timp pe el însuşi. El o descrie pe Zoia ca fiind ” o persoană deosebită, fascinantă şi o prizonieră a...

„Republica e în pericol!”

„Republica e în pericol!” Dau să văd la Bookfest al cui e strigătul. Dan Tapalagă, lângă un chelios cu nume de stană. În standul Humanitas, Cristian Pătrăşconiu, eterna suzetă a patapliceenilor, lansa Cartea preşedinţilor, o aflare în treabă cu Vladimir Tismăneanu. Răsfoiesc. Să mă dumiresc şi eu. Că doar nu o să plătesc 5 euro pe „…măreaţa vatră.” O smiorcăială. Cum că politologul american, cel ce a luptat cu hârtiile contra torţionarilor (nu care cumva vinovaţii să ajungă la puşcărie n.a.), ar fi stat doar două zile la Vila lui Ceauşescu, pentru că era obligat de Serviciul de Pază. Vezi, Doamne, era obiectiv Zero, pentru că redacta Raportul de condamnare a comunismului. Sperios din fire, băsistul ideolog putea fi atacat de muşte, pentru că pe băieţii sistemului îi proteja. Nu mai pun întrebări fără rost, de ce a fost nevoie de o condamnare pe hârtie şi nu una juridică? Misiunea lui Tismăneanu era de ţambalagiu. Adică de om care aşează batista pe ţambal. În Cartea preşedinţilor vorbeşte frumos despre toţi şefii statului. Pentru că pe ei i-a slujit. Dar Luceafăr rămâne Băse. Dacă te uiţi la deconturile sale uriaşe, nu-ţi mai vine să-l acuzi de bună credinţă. Revenind la standul Humanitas, văicăreli despre „ce am fost şi ce am ajuns”. Foarte frumoasă postură. Intelectualul trebuie să fie mereu în opoziţie. Îmi venea să mă alătur. Lor, plângăcioşilor. Cel puţin de trei ori am auzit vorbe de ocară contra Antenei 3. Good bad to be in a first page. Antena 3, e aici? Iar răsfoiesc maculatura preşedinţilor. Tismăneanu e pus pe bârfă. De la Gheorghe Gheorghiu Dej, până la Traian Băsescu, via mersului pe bicicletă cu Zoia Ceauşescu. Măreţ destin, măreaţă vatră. Dodoloaţa noastră republică are stâlpi de bază. Humanitas a renunţat la cărţile regelui. Oare de ce? În standul Humanitas îmbulzeală mare. Mai ales la raftul lui Boia. Ce e România, altfel? decât un eseu de coafeze. Un silabus al decăderii românilor. Un set de truisme, cunoscute de analişti, dar neexplicate vulgului. Şi iată Opera. În zona cărţilor germanice din C4 (Elveţia, Germania şi Austria) patru scriitori de limbă germană, dar născuţi în balcani, n-au putut auzi Sfârşitul Occidentului?, proclamat de Boia. Har, Domnului, că are în final semnul mirării! Mirare, humanum est. Suleyman Magnificul şi Sultana Hurem au...

Târgul de Carte de la Göteborg 2013

Participarea României la Târgul de Carte de la Göteborg 2013 Participarea României în calitate de ţară invitată de onoare la ediția din acest an a Târgului de Carte de la Göteborg a fost o temă centrală a conferinței de presă susținute marți, 28 mai 2013, de organizatorii manifestării, conferință la care a luat parte şi conducerea Institutului Cultural Român de la Stockholm. Propunerea ca România să participe la Târgul de la Göteborg ca invitată de onoare a fost adresată ţării noastre în 2010, prin intermediul ICR Stockholm. Participarea românească va avea loc sub sloganul „România are cuvântul!“ şi va cuprinde un stand de 150 de mp, 16 seminarii (dintre care 11 organizate sau co-organizate de Institutul Cultural Român de la Stockholm, iar restul de parteneri ai acestuia), un bogat program de evenimente la standul românesc şi la standurile unor instituţii şi edituri suedeze, precum şi mai multe expoziţii, printre care o expoziţie a Memorialului de la Sighet. Lista scriitorilor români invitaţi îi cuprinde pe Gabriela Adameşteanu(Vară-primăvară, Dimineața pierdută, Întâlnirea, Provizorat), Ana Blandiana(Întoarcerea lui Arpagic), Augustin Buzura(Nici vii, nici morți), Svetlana Cârstean, Mircea Cărtărescu, Marius Chivu(Ce-a vrut să spună autorul), Daniela Crăsnaru, Mircea Dinescu, Cătălin Dorian Florescu (Jacob se hotărăște să iubească, Zaira) , Dana Grigorcea, Florina Iliş (Viețile paralele, Cruciada copiilor), Dan Lungu (Băieți de gașcă, Raiul găinilor)Norman Manea,(Vorbind pietrei, Captivi,Plicul negru),  Gabriela Melinescu, Felicia Mihali, Ioana Nicolaie, Ioan Es. Pop şi Varujan Vosganian. Lista invitaţilor şi programul de evenimente pornesc de la traducerile existente în limba suedeză, în special apariţiile recente, şi acoperă atât domeniul literar, cât şi domeniile lingvistic, istoric, filosofic şi social. Programul este finanţat de ICR în colaborare cu Târgul de Carte, editura suedeză 2244, Ambasada Elveţiei la Stockholm, ProHelvetia şi AIEQ (Association des études québécoises). Ceilalţi parteneri ai institutului sunt editurile suedeze Bonniers, Ellerströms, Norstedts, Ramús şi 10 Tal, Biblioteca Naţională a Suediei şi Uniunea Scriitorilor din Suedia. Târgul de Carte de la Göteborg va avea loc între 26 şi 29 septembrie 2013. Este un eveniment deschis publicului larg, care cuprinde atât vânzare de carte, cât şi numeroase dezbateri şi întâlniri literare, şi care se bucură anual de 100 000 de vizitatori şi 1500 de jurnalişti acreditaţi....