Concurs naţional de literatură “Ioan Slavici”

Revista de cultură „Tribuna”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Cluj, organizează prima ediţie a Concursului naţional de literatură „Ioan Slavici”. Concursul conţine două secţiuni: 1. roman; 2. proză scurtă. Pot participa autori de toate vârstele, cu sau fără volume personale publicate, cu condiţia ca textele trimise pentru concurs să fie inedite. În cazul romanului, se va trimite un fragment de maximum 20 de pagini; pentru proza scurtă, numărul textelor rămâne la latitudinea autorului, cu condiţia ca acestea să nu însumeze mai mult de 20 de pagini. Nu se acceptă texte scrise de mână. Se aplică sistemul de semnătură cu motto: autorul alege un motto cu care va semna textele; într-un plic închis, inclus în plicul cu texte, semnat cu acelaşi motto, vor fi scrise datele personale ale autorului: nume, adresă, telefon, mail, volume publicate (dacă e cazul) etc. Juriul va fi format din personalităţi ale vieţii literare clujene – critici şi prozatori. Premiile constă în publicarea textelor în revista „Tribuna”. Festivitatea de premiere şi manifestările adiacente concursului se vor desfăşura în perioada 14-15 decembrie 2013 la Cluj-Napoca. Lucrările pot fi trimise până la data de 30 noiembrie 2013 (data poştei) pe adresa: Revista „Tribuna”, str. Universităţii nr. 1, Cluj-Napoca, jud. Cluj, cu menţiunea „Pentru Concursul Ioan Slavici”. Informaţii suplimentare la tel....

Laureatul premiului Nobel pentru Literatură 2013: ALICE MUNRO

„un maestru al prozei scurte contemporane” Proaspăta laureată a premiului Nobel pentru literatură 2013, canadianca Alice Munro, a declarat imediat după anunțul oficial că nu s-a gândit niciodată că va putea câștiga acest prestigios premiu. La vârsta de 82 de ani este cea de-a 110-a personalitate literară din lume care a ajuns pe cel mai înalt podium. S-a declarat total suprinsă de decizia Comitetului de la Stokholm. Un oficial al Academiei Suedeze a proclamat-o ca ”maestru al prozei scurte contemporane.” Alice Munro a crescut în Wingham, South West Ontario, Canada și a început să scrie ficțiune din 1950. „Prea multă fericire”, singura ei carte tradusă în română, a apărut la Editura Litera. Cu ”Dansul umbrelor fericite” a luat în 1968 primul ei premiu literar, dat de guvernatorul general al provinciei sale. A mai scris: ”Viața fetelor și a femeilor” – 1971, ”Ceva am vrut să-ți spun”- 1974, ”Cine te crezi?” – 1978, ”Lunile lui Jupiter” – 1982, ”Evoluția dragostei” – 1986, ”Prieten al tinereții mele” – 1990, ”Secretele deschise” – 1994, ”Dragostea unei femei bune” – 1998, pentru care a primit premiul Giller, ”Ura, prietenia, curtoazia, dragostea, căsătoria” – 2001, recent republicată sub titlul ”Departe de ea”, ”Fugarul”- 2004, pentru care a fost recompensată cu premiul Giller, ”Perspectivele de la Castelul Rock”- 2006, ”Prea multă fericire” – 2009, ”Dragă viață” – 2012. „Povestirile sale se derulează în general în orăşele, în care lupta oamenilor pentru o existenţă decentă duce adeseori la probleme relaţionale şi la conflicte morale – o tematică ancorată în diferenţele dintre generaţii sau în proiectele de viaţă contradictorii”, se afirmă în aceeaşi biografie. În textele sale pot fi adeseori găsite descrieri ale unor evenimente cotidiene, dar decisive, un fel de epifanii, care lămuresc povestea ambientală şi străpung chestiunile existenţiale”, a afirmat Academia suedeză în expunerea de motive. Românii pot descoperi un Mark Twain al timpurilor contemporane, cu povești deloc invadate de gadget-urile lumii noi. Prea multă...

Herta Müller, operată de urgenţă în Germania

Scriitoarea Herta Müller a suportat, sâmbătă, o intervenţie chirurgicală de urgenţă, la spitalul din localitatea Müllheim, Germania. Prezenţa autoarei la Iaşi, unde a acceptat participarea în cadrul Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere, nu mai este posibilă la această ediţie. Herta Müller la...

„În ultima perioadă a vieţii, pe Paler îl întrista cumplit degradarea din jur”

Alexandru Dumitriu A avut pasiuni intense, care au durat perioade limitate – Stimată doamnă Georgeta Dimisianu, aţi fost ani buni editorul lui Octavian Paler, dar şi una dintre persoanele apropiate de scriitor. Ce făcea Octavian Paler într-o zi obişnuită şi când l-aţi cunoscut? – Fiind editor, am cunoscut foarte mulţi scriitori. La editura “Cartea Românească”, dar şi la “Albatros”, am fost editorul lui Octavian Paler. L-am cunoscut când încă era redactorul-şef al “României Libere” şi ştiu, din ceea ce spunea el, cam ce ar fi însemnat o zi din viaţa sa. Scria întotdeauna dimineaţă, aşa se obişnuise, se ducea după ora două la redacţie, iar seara, uneori, se ducea la o piesă de teatru sau la un concert. El era şi un mare iubitor de muzică simfonică. Într-o perioadă, asculta muzică de dimineaţa până seara. Octavian Paler a avut, de-a lungul vieţii, pasiuni intense, care au durat perioade limitate. Una dintre aceste pasiuni efemere a fost şahul. Când a părăsit şahul, s-a lăsat complet, n-a mai revenit la această pasiune. Însă muzica l-a cucerit. Chiar şi în ultimii ani mergea la concerte. – Se ştie cât de acaparantă şi cazonă este gazetăria. A cunoscut viaţa lui alte preocupări după ce n-a mai fost redactor-şef? – Nu pot spune că a avut o viaţă tumultuoasă. După ce n-a mai fost redactor şef la “România Liberă”, şi-a respectat aceleaşi ritualuri: scria de dimineaţă, de la opt jumate, nouă până la masa de prânz, în jur de unu, două, chiar mai târziu, apoi se odihnea, câteodată relua scrisul, mergea la cinematograf – pentru că era un mare cinefil, dar selectiv, îi plăceau filmele care conţineau nişte idei mai interesante, n-ar fi mers la orice film. Nu-i plăcea să piardă ştirile, urmărea zilnic presa. „Boc nu mai este un nume. Este un simbol al obedienţei” Viaţa lui n-a fost spectaculoasă, ci chiar plictisitoare – Dar nu abandona deloc sedentarismul acesta intelectual? De exemplu, îl atrăgeau voiajele? – N-a fost un mare călător, nu-şi propunea să călătorească. Voiajele lui au fost absolut întâmplătoare. În ultimii zece ani, a fost de vreo două-trei ori în Statele Unite, o dată în Franţa şi, când era bolnav, în Italia, ca să-şi pună stenturile. Nu iubea deloc călătoriile. Cu toate acestea, după 1989 a circulat mult prin ţară,...

Alexandru Cristian- Impresii despre Nobel

Literatura nu este un mijloc sau un scop. Scriitorul trebuie să scrie ce simte şi ce trăieşte. Fondul este important, forma este un auxiliar care îl ajută să scrie. În această lume  forma  şi  fondul nu au acelaşi statut.. Poţi vorbi despre filosofie într-un rând sau poţi scrie pagini întregi sterile. Premiile sunt slava lumii, rezistenţa la proba timpului este confirmarea supremă a scriitorului. Un scriitor nu trebuie să alerge după această glorie oricât de tentantă este aceasta. Un scriitor trebuie să scrie ceea ce gândeşte şi simte, felul în care scrie este filtrul său literar. Mi se par derizorii discuţiile despre premii şi diplome. Ce îi foloseşte unui scriitor că a câştigat un mare premiu când lumea nu-l apreciază. Ce îi foloseşte premiul când altul este plin de faimă şi în lumina reflectoarelor? Când se coc strugurii se înteţesc speculaţiile despre premiul Nobel. Un premiu  prestigios şi plin de însemnătate dar păgubos. Hemingway după acordarea acestui premiu nu a mai creat nimic substanţial, a intrat în depresie şi s-a sinucis. Proudhomme a luat premiul şi   a fost uitat, Tolstoi nu  a luat premiul dar este în mintea tuturor. Premiul Nobel nu îţi aduce glorie, faimă, recunoştiinţă sau mai ales talent. Premiul Nobel îţi aduce o strigătură de moment care se stinge cu timpul. Borges, Kafka, Fuentes, Cortazar, Kundera, Kadare, Manea sunt scriitori celebrii, nu vreau să omit pe nimeni,  dintre aceşti scriitori celebri niciunul  nu a luat acest premiu. Alţii poate nu-l vor lua niciodată… Neacordarea acestui premiu nu le-a micşorat faima dimpotrivă le-a mărit-o. Borges este celebru şi fără acest premiu iar povestirile sale au revoluţionat literatura. Obţinerea acestui premiu este confirmarea unei prestigioase instituţii nu  a cititorilor de literatură. Spre exemplu Dan Brown sau Paulo Coelho nu  au fost nominalizaţi la acest premiu dar cărţile lor sunt vândute în peste 100 de milioane de exemplare şi traduse în zeci de limbi. Un scriitor care a primit premiul Nobel nici măcar nu visează la aşa cifră de vânzări. De ce? Pentru că gustul publicului nu depinde de acest premiu. Un scriitor plin de faimă  în zilele noastre este un scriitor care produce şi trăieşte din ceea ce scrie Societatea în care trăim este ghidată de valori materiale iar un scriitor de Nobel este unul elitist nu unul...

Programul lui Cipariu are idei excelente

Doar ce m-am întors de la Teatrul de Comedie unde au avut loc alegerile pentru conducerea Uniunii Scriitorilor din România și pentru conducerea Secției de Poezie a USR. M-am întâlnit cu o serie de poeți, printre care și cu L.I.Stoiciu, Ghe. Iova, Magda Cârneci, Marian Drăghici etc. cu care am mai stat de vorbă. Stoiciu mi-a zis că m-a lăudat nu mai știe cine la nu știu ce festival de literatură de la Adjud care tocmai s-a terminat, pe bună dreptate, zicea el, căci, din Bacău și județele din jur sunt cel mai bun, la București aș avea o problemă, a bătut ghes la propria lui persoană, la care eu i-am răspuns în glumă că va muri și el într-o zi… Drăghici mi-a zis că a scris o notă scurtă în numărul următor al revistei Viața Românească despre Poemul poemelor…Ghe. Iova mi-a zis de ce l-au scos din societate și omorât ăia pe Eminescu, și că la fel ca și înainte de Lovitura de Stat din 1989, când fii de securiști erau promovați în detrimentul poeților cu mult mai valoroși, în prezent se întâmplă același lucru, și mi i-a dat exemplu pe Dună, Vlada, Komartin…Magda Cârneci m-a lăudat că am luat cuvântul și că astfel, am făcut auzită și vocea tinerilor, căci eram singurul tânăr scriitor prezent… Dădea cuvântul domnul Varujan Vosganian celor care aveau de spus ceva în legătură cu Programele de candidatură prezentate de cei doi candidați pentru funcția de președinte al USR, domnii Nicolae Manolescu respectiv Dan Mircea Cipariu, am recomandat viitoarei Conduceri a USR să materializeze ideile din Programul lui Cipariu, idei care mi s-au părut excelente, care pot fi găsite aici http://www.agentiadecarte.ro/2013/07/programul-„uniunea-scriitorilor-din-romania-in-pas-cu-schimbarea”/ și care materializate pot transforma USR într-o instituție comparabilă cu omologele ei din statele UE, totodată am recomandat și să aibă în vedere spusele unei scriitoare care a subliniat că sunt mii de scriitori în țară și cu toate acestea numai câțiva, o restrânsă parte, o elită creată mai mult sau mai puțin pe criterii de valoare, dintre scriitori sunt promovați și susținuți de USR în revistele sale și prin programele sale.Vorbind excelent cum m-a obișnuit, domnul Vosganian a zis la un moment dat o propoziție gen, poezia de la nu știu cine sau de nu știu unde, nu mai rețin exact,...

NOBEL 2013: Haruki Murakami, favorit

Haruki Murakami este favoritul caselor de pariuri britanice la câştigarea premiului Nobel pentru literatură din acest an. Printre ceilalţi scriitori care se bucură de statutul de favoriţi se află autoarea americană Joyce Carol Oates (cotă de 6 la 1), maghiarul Peter Nádas (cotă de 7 la 1), poetul japonez Ko Un (cotă de 10 la 1) şi scriitoarea canadiană de proză scurtă Alice Munro (cotă de 12 la 1). Haruki Murakami – În noapte Haruki Murakami – Dans dans dans Haruki Murakami – 1Q84 (III) Haruki Murakami – 1Q84 (II) Haruki Murakami – 1Q84 (I) Haruki Murakami – Iubita mea, Sputnik Haruki Murakami – Pădurea norvegiană Haruki Murakami  La sud de graniţă, la vest de soare 4.00 Joyce Carol Oates  Grădina plăcerilor lumeşti 7.00 Peter Nadas  Apocalipsa memoriilor 8.00 Ko Un 11.00 Alice Munro  Prea multă fericire 13.00 Adonis 15.00 Assia Djebar 15.00 Philip Roth  Pastorala americană 17.00 Amos Oz  Să cunoşti o femeie 17.00 Thomas Pynchon  Curcubeul gravitaţiei 21.00 Ngugi Wa Thiog’o 21.00 Milan Kundera  Insuportabila uşurătate a fiinţei 26.00 William Trevor  Povestea lui Lucy Gault 34.00 Cormac McCarthy   Nu există ţară pentru bătrâni 41.00 Darcia Maraini 41.00 Nuruddin Farah 41.00 Salman Rushdie  Seducătoarea din Florenţa 41.00 Margaret Atwood  Alias Grace 41.00 Don DeLillo  Cosmopolis 41.00 Eduardo Mendoza Garriga 51.00 Umberto Eco  Cimitirul din Praga 51.00 Leonard Nolens 51.00 John Banville  Atena 51.00 Cees Nooteboom  Următoarea poveste 51.00 Ismail Kadare  Amurgul zeilor stepei 51.00 Bob Dylan  Suflare în vânt 51.00 Les Murray 51.00 Tom Stoppard 67.00 E L Doctorow  Ragtime 67.00 Peter Handke 67.00 Yves Bonnefoy 67.00 Enrique Vila-Matas  Parisul nu are sfârşit 67.00 Daniel Kahneman  Gândire rapidă, gândire lentă 67.00 A S Byatt  Cartea copiilor. Vol 1/2 101.00 Patrick Modiano  Dora Bruder 101.00 Ben Okri  În Arcadia (Colecţia Cotidianul) 101.00 David Malouf 101.00 Colm Toibin  Maestrul 101.00 Claudio Magris  Călătorie nesfârşită 101.00 Juan Marse 101.00 Herman Koch 101.00 Junot Diaz  Scurta şi minunata viaţă a lui Oscar Wao 101.00 John Ashbery 101.00 Yevgeny Yevtushenko 101.00 Atiq Rahimi 101.00 Kjell Askildsen 101.00 Jon Fosse  Frumos 101.00 Ulrich Holbein 101.00 Edward P Jones 101.00 Paula Fox 101.00 Julian Barnes  Anglia, Anglia 101.00 Hilary Mantel  Wolf Hall 101.00 F Sioni Jose 101.00 William H Gass 101.00 Ursula Le Guin  Mormintele din Atuan 101.00 Ian McEwan  Amsterdam 101.00 Javier Marias ...