Antologiile Adenium

Antologiile Adenium – cele mai frumoase poezii, cele mai frumoase proze Editura Adenium intenționează să publice anual câte o antologie a celor mai frumoase poezii și proze scurte care au apărut în revistele literare românești, pe hârtie sau în format electronic. Antologiile pe 2014 vor include ceea ce s-a publicat mai valoros în anul 2013. Rugăm colegii scriitori să ne trimită creațiile lor, pe care le consideră cele mai semnificative, în format electronic, până la data de 30 martie 2014, trei poezii sau o proză. Vor fi menționate neapărat data și locul apariției textului sau textelor. Pentru certificare, așteptăm link-uri, PDF-uri sau fotografii ale paginilor unde au fost publicate creațiile. Nu contează apartenența sau neapartenența la uniunile de creație, singurul criteriu de selecție fiind valoarea textelor. Toate cheltuielile publicării vor fi suportate de Editura Adenium.  Textele vor fi trimise pe adresa de mail: apetria@gmail.com...

Oişteanu, tradus în Germania

Volumul Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură, semnat de istoricul religiilor şi antropologul Andrei Oişteanu, publicat în colecţia Plural a Editurii Polirom (ed. I, 2010 şi ed. a II-a 2011) , a apărut recent în limba germană la Editura Frank & Timme, în traducerea Juliei Richter, profesor la Universitatea din Viena. Rauschgift in der rumänischen Kultur: Geschichte, Religion und Literature (Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură) este al 18-lea volum al editurii germane din seria dedicată „studiilor româneşti”, intitulată Forum: Rumänien. La aceeaşi editură şi în aceeaşi serie a apărut, în 2010, un alt volum semnat de Andrei Oişteanu, Imaginea evreului în cultura română şi est-central-europeană (Polirom, ed. a III-a, 2012). Volumul Narcotice în cultura română. Istorie, religie şi literatură a fost distins în 2011 cu Premiul Special al Uniunii Scriitorilor din România. O nouă ediţie a cărţii, revăzută şi adăugită, este în curs de apariţie la Editura Polirom în seria de autor „Andrei Oişteanu”. Un amplu studiu, deopotrivă de antropologie culturală şi de istorie a mentalităţilor, primul de o asemenea anvergură întreprins pe terenul culturii române, unde tematica folosirii narcoticelor, un tabu pînă în 1990, continua să fie abordată în genere cu rezerve şi documentarea întîmpină serioase dificultăţi. Narcotice în cultura româna este o carte curajoasă care va modifica probabil configuraţia cîtorva capitole din istoria literaturii române. „Uitîndu-mă în urmă – a declarat autorul la Radio Deutsche Welle –, îmi dau seama că mă atrag subiectele tabu. După ce am dezgropat un domeniu în care nu s-a umblat, cum este cel cu imaginea evreului şi cu stereotipiile interetnice şi interconfesionale, am trecut la o temă la fel de complicată, cea a narcoticelor în cultura română. Este o carte care a declanşat la fel de multe dezbateri ca şi cea privind imaginea evreului. Am fost conştient de riscurile publicării unei astfel de cărţi. Pe de o parte, mă îngrijora faptul că volumul risca să aibă un succes facil. Tema putea să basculeze de la tabuizare la tabloidizare. Pe de altă parte, riscam ca istoricii şi criticii literari să mă acuze de «denigrarea» unor mari personalităţi ale culturii române. Cum nu s-a întîmplat nici una, nici alta, am tras concluzia că, într-o oarecare măsură, societatea românească s-a maturizat. A depăşit bolile copilăriei democraţiei.” Sursa:...

Alexandru Cristian – Naşterea literaturii

La început a fost Cuvântul. Fiinţarea cuvântului a fost forma scrisă. Cartea a fost materializarea începutului Universului. Într-un Univers fără glas cartea a fost cea care a povestit lumii întregi istoria acestui enorm spaţiu. De la începuturile omenirii cartea a fost păstrarea memoriei istoriei. Cartea precedă istoria prin faptul că vorbeşte de ea. Fără carte şi istorie Universul este gol şi imens. Primii scriitori au fost scribii care au pus pe tăbliţe sau papirusuri întâmplări cunoscute şi trăite în acel timp. Istorii şi poveşti care au fost şi vor rămâne uitate fără Cuvânt. Istoria cărţilor este istoria lumii. Cărţile nu vor putea oferi o imagine de ansamblu pentru că şi ele sunt subiective. Cuvintele sunt filtrate prin mintea autorului. Un rând scris este o imagine subiectivă, un gând subiectiv sau cel puţin o expresie personală. A nega rolul cărţilor în istoria lumii este ca şi cum ai nega rolul oxigenului în viaţa pământească sau rolul sufletului în viaţa transcendentală. Existenţialismul afirmă viaţa omului pe acest pământ şi istoria lui. Cărţile afirmă viaţa şi trăirile omului. Cărţile sunt supraexistenţiale. Metafizica livrescă este asemănătoare cu actul de credinţă. Omul ia cunoştiinţă de Dumnezeu în varii situaţii, cartea ne face cunoscută viaţa prin rândurile ei. Naşterea literaturii este naşterea poveştii lumii. Ca orice poveste are ceva mistic şi romanţat, dar adevărul se naşte din iluzia trăită. De fapt ce este adevărul? Sute de minţi s-au sacrificat ani întregi şi nu au aflat răspunsul la această întrebare. Este trăirea umană, revelaţia divină, concepţia noastră despre lucruri? Întrebări care nasc şi răspunsuri. O dialectică a vieţii. Cartea este o omiletică a trăirilor umane, iar poeziile sunt inima şi sufletul omului povestite. Fără literatură nu ştim că existăm, afirmarea existenţei noastre pământene este prin cărţi. Dacă tăcerea pune stăpânire pe cuvânt atunci moartea îşi face loc printre noi. Renunţarea la cărţi şi literatură este renunţarea la viaţă, refuz existenţial par excellence. Nu putem codifica, cenzura, uzurpa cartea. Ea va găsi un timp în care îşi va depăna în linişte Ideea. Viaţa noastră este o idee despre pământ, cartea este o afirmare a vieţii noastre. Un univers cognoscibil şi irefutabil. Unde putem găsi în acest Univers cărţi? Poate există în altă parte a lui, poate nu. Cartea ne strigă în uriaşul gol existenţa în Univers. Moartea...

Nominalizările pentru Premiul Mihai Eminescu

Scriitorii nominalizaţi pentru Opera Omnia din acest an sunt următorii: Constantin Abăluţă, Ion Mureşan, Vasile Vlad, Lucian Vasiliu, Liviu Ioan Stoiciu, Mircea Cărtărescu şi Ovidiu Geraru. Câştigătorul va fi anunţat în cadrul unei şedinţe extraordinare de Consiliu Local Botoşani când ar urma să devină şi cetăţean de onoare al municipiului Botoşani. Valoarea premiului este de 20.000 de...

Nominalizările USR pentru Nobel 2014

Uniunea Scriitorilor din România se află printre instituţiile şi asociaţiile care primesc din partea Academiei Suedeze invitaţia de a propune scriitori pentru premiul Nobel, astfel că, în cadrul şedinţei de vineri a Comitetului Director al USR, au fost propuşi pentru premiul Nobel scriitorii Nicolae Breban, Mircea Cărtărescu, Norman Manea şi Varujan Vosganian”, se spune în anunţul Uniunii Scriitorilor din România. Nicolae Breban – Vinovaţi fără vină Mircea Cărtărescu – Enciclopedia zmeilor Norman Manea – Vorbind pietrei Varujan Vosganian – Cartea şoaptelor  ...

Norvegia digitalizează toate cărţile din Biblioteca Naţională

Biblioteca Naţională a Norvegiei a început încă din 2006 un program de digitalizare a întregii sale colecţii de cărţi din epoca medievală, scrie pe site-ul insitituţiei. Un astfel de proiect ambiţios ar dura cam 20 de ani.  În prezent conducerea bibliotecii cere editurilor şi legatarilor testamentari să fie de acord cu publicarea cărţilor online. Conform legislaţiei norvegiene fiecare editură trebuie să depună un exemplar la Bibliotecă din fiecare operă. Iniţiativa se doreşte a fi una de salvare a memoriei pentru generaţiile viitoare. Pe când şi în...

Generația ’90. Poezie și proză

Joi, 12 decembrie 2013, de la ora 18.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru nr.38) va avea loc întâlnirea Generația ’90. Poezie și proză, cu participarea  criticului literar Mircea Martin și a scriitorilor Daniel Bănulescu, Caius Dobrescu, Anca Mizumschi, Răzvan Petrescu, Ioan Es. Pop și Lucian Vasilescu. Evenimentul face parte din seria întâlnirilor literare găzduite de ICR. Profesorul Mircea Martin va vorbi, în deschiderea întâlnirii, despre trăsăturile generale care impun Generația ’90, despre rolul jucat de Cenaclul Universitas în evoluția acesteia și despre Cristian Popescu (1959 – 1995), figură emblematică a generației sale și unul dintre marii poeți români din secolul XX. În continuare, scriitorii invitați vor citi fragmente din operele lor. „Nu am fost și nu sunt însă de acord cu perspectiva anexionistă, asimilatoare a optzeciștilor pentru că, voit sau nevoit, ea neglijează ori minimalizează noutatea literaturii nouăzeciste. Dacă optzecismul însuși e greu de unificat – și chiar lunedismul, nucleul său dur (să ne gândim la diferențele evidente între Ion Stratan, de pildă, și Romulus Bucur sau între Mariana Marin și Călin Vlasie) –, cu atât mai greu de acceptat este asimilarea producției noului val. Ce ar fi asemănător între prozele lui Răzvan Petrescu și cele ale lui Iova sau Crăciun? Cu cine, cu care dintre optzeciști seamănă Cristian Popescu. Dar Ioan Es. Pop, dar Iustin Panța? Prezența cotidianului și a autobiograficului în textele ambelor promoții: de acord, dar câtă deosebire în tratarea lor!” – Mircea Martin Accesul publicului este liber. Daniel Bănulescu a publicat mai mult de zece volume (poezie, roman, teatru), printre care Te voi iubi pân’ la sfârșitul patului (versuri), Cei șapte regi ai orașului București (roman, 1998), Fugi din viața ta, revoltătoare și slută, în cartea mea (roman, 2009), Daniel, al rugăciunii. Premii: Premiul European de Poezie acordat de orasul Münster (primit impreuna cu Ernest Wichner), Premiul Academiei Romane, Premiul „Poetul orasului Bucuresti”, Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania. Textele sale au fost traduse în germană, engleză, franceză, olandeză, maghiară, bulgară, sârbă, cehă, slovenă, suedeză. Caius Dobrescu a publicat volumele de poezii Pauză de respiraţie (împreună cu Andrei Bodiu, Simona Popescu şi Marius Oprea), Spălându-mi ciorapii, Efebia, Deadevă, Odă liberei întreprinderi; volumele de eseuri: Modernitatea ultimă, Inamicul impersonal, Semizei şi rentieri. Despre imaginarul burgheziei moderne , Mihai Eminescu. Monografie și romanele: Balamuc sau pionierii spaţiului,...