Debut Adrian Voicu la Clubul Dramaturgilor – ICR

Filiala București-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor din România și Institutul Cultural Român prezintă, marţi, 29 aprilie, de la ora 18.00, în Sala Mare a Institutului Cultural Român, la Clubul Dramaturgilor, a opta premieră a stagiunii: spectacolul-lectură cu piesa Familia, această celulă de bază a societăţii cu rate la bancă, serviciu stresant, amor nebun şi proteza bunicii de Adrian Voicu. În distribuţie: Oana Berbec, Silviana Vişan, Larisa Enache şi Ionel Barac. Piesa are un act, nouă scene și patru personaje: o familie compusă din El, dentist cu cabinet particular, Ea, prezentatoare TV, mama ei, fostă secretară de partid la IMGB, şi bunica ei, fostă cântăreaţă de romanţe. Acţiunea se derulează într-un dormitor cu mobilă de la IKEA, incluzând şi pat matrimonial. Pe parcursul ei, ies la iveală situaţii pline de umor, dar şi frustrări ori tristeţi ascunse în sufletele personajelor ani de-a rândul. În ciuda greutăților cotidiene, la final dragostea învinge! Specatacolul va fi urmat de discuții moderate de Horia Gârbea, președintele Filialei București-Dramaturgie a Uniunii Scriitorilor. Partener Radio România Cultural. Intrarea este...

Magicianul în vizită la Bookiseala.ro: „Tinerii sunt fascinaţi de magie şi mister”

Leonard Iozefini a învăţat arta prestidigitaţiei de la tatăl său. Pentru că volumul său „Misterele magiei” a atins o cifră record de vânzări pe BOOKiseala.ro ne-a făcut o scurtă vizită. Cu acest prilej ne-a acordat un interviu: Ilă Citilă: De ce „Misterele magiei”? Leonard Iozefini: Pentru că magia este învăluită în mister. Am decis să scriu o carte pentru a împărtăşi celorlalţi din arta pe care am învăţat-o. Mi s-a părut un titlu provocator. I.C.: De când aţi învăţat să faceţi magie? L.I.: De la 6,7 ani. La început numere de prestidigitaţie, cea mai grea latură a magiei. Cu timpul am ajuns să profesez cu plăcere. I.C.: Abilităţile le-aţi dobândit de la Tata? L.I.: Da. De mic mă lua cu el peste tot. Îi eram asistent la spectacolele pe care le-a avut prin ţară. Eram fascinat de ce puteam să realizez. cartea se poate comanda, aici! I.C.: Ca orice copil… L.I.: Dar şi de succesul lui. I.C.: Care au fost primele magii pe care le-aţi reuşit? L.I.: Primul număr pe care l-am învăţat era ascunderea monedei. Îmi amintesc că tata îmi dădea ţigările lui să le ascund prin hainele prietenilor. Ţin minte că era tare mândru de mine, spunându-le celorlalţi că eu îl voi urma. I.C.: De ce nu le-a făcut tata vreo magie Ceauşeştilor? L.I.: S-au scris multe aberaţii că i-ar fi fost interzisă apariţia în public. Ştiu că a fost apreciat de familia Ceauşescu, în special de către Valentin şi Nicu. Cei doi frecventau barurile de pe Litoral, unde tata, Aurel Iozefini, lucra seară de seară, eu fiind asistentul lui, dar şi umbra sa. Acolo unde era tata, eram şi eu. I.C.: Cum vă explicaţi succesul enorm al seriei Harry Potter? L.I.: Tinerii sunt fascinaţi de  ceea ce înseamnă magie şi mister. I.C.: Trăiţi doar din meseria de Magician? I.L.: În momentul de faţă nu ştiu ce să vă zic. De-a lungul timpului am făcut mai multe afaceri. Mă pricep la multe lucruri. Pot spune că se poate trăi din magie la limita bunului simţ. Nu te poţi îmbogăţi peste noapte. I.C.: Care este principalul secret al magiei? I.L.: Nimeni nu se naşte învăţat. Abilităţile vin cu timpul. Trebuie mult exerciţiu. Am avut şansa de a avea un tată Magician. Nu mi-a ascuns nimic. Profesorul era lângă...

Personalități de cinci stele la Bookfest 2014

Invitatul de onoare al celei de-a IX-a ediții a Salonului Internațional de Carte Bookfest va fi Polonia. Sub sloganul „Quo vadis Polonia? Spre următorul Nobel”, Institutul Polonez pregăteşte pentru Bookfest 2014 o serie de evenimente menite să promoveze literatura polonă şi să sporească interesul publicului român pentru autorii contemporani, dar și clasici polonezi. Standul Poloniei la Bookfest, unul dintre cele mai moderne și interesant concepute din istoria târgului, va fi deschis oficial de către Ministrul polonez al Culturii și Patrimoniul Național, Bogdan Zdrojewski care, cu această ocazie va face prima sa vizită în România de la începerea mandatului său, acum 7 ani. Printre invitaţii la Bookfest 2014 se numără Danuta Wałęsa, soţia fostului lider legendar al Solidarităţii și președinte al Poloniei Lech Wałęsa, autoarea volumului autobiografic Visuri şi taine, bestseller al anului 2011 în Polonia. Doamna Wałęsa descrie în carte momentele semnificative și emoțiile trăite alături de un om care a scris istorie în Europa secolului 20. Literatura non-fiction și, mai precis reportajul literar este o adevărată specialitate poloneză, cunoscută încă din anii `60 și consacrată de creația lui Ryszard Kapuściński. Tânăra scriitoareMałgorzata Rejmer, autoarea reportajului București. Praf și sânge, pentru care a primit deja o serie de premii importante în Polonia, va promova la Bookfest ediția română a acestei cărți. Cititorii români vor avea șansa sa se întâlnească cu Paweł Huelle, unul dintre cei mai importanți prozatori contemporani din Polonia, căruia îi va fi publicat, după Mercedes Benz, un al doilea volum în limba română, culegerea de povestiri Eram singur şi fericit. Janusz Leon Wiśniewski, al cărui roman Singurătate pe net, tradus deja în numeroase limbi şi ecranizat în Polonia, a fost recent publicat în România, va fi de asemenea oaspete al Bookfest. Dorota Masłowska, autoarea romanului post-modernist Albă ca Zăpada și roșu bolșevic, a cărui  apariție, în anul 2002, a transformat literatura polonă, stârnind un scandal de proporții și devenind un bestseller, va promova ediția română a acestei cărți. De asemenea, va participa la spectacolul-lectură cu piesa sa Între noi e totu’ bine și va concerta împreună cu formația sa de electro-punk în clubul bucureștean „Eden”. Poezia poloneză va fi reprezentată de către Ryszard Krynicki și Wojciech Bonowicz, cel din urmă fiind invitat și pentru a prezenta opera poetică a lui Tadeusz Różewicz, iar în calitatea sa de critic literar, va susține o conferință despre proza contemporană din Polonia. Irena Koźmińska, activistă socială...

De ce să cumpărăm Ebook-uri?

În timp ce navigaţi printre „rafturile” unei librării on-line, ați putea fi tentat să cumparaţi o carte electronică, pentru că are preț mai mic decât una pe suport de hârtie.  Ar trebui să evaluaţi întotdeauna propriile nevoi înainte de a decide. Aveţi o tabletă? Sunteţi obişnuiţi să „frunzăriţi” paginile pe suport electronic? V-aţi săturat de epoca lui Gutenberg? Dacă da, iată câteva avantaje ale opţiunii pentru carte electronică: Pentru călătorie. Dacă plecaţi la un drum lung şi cu multe bagaje, ştiţi că volumele clasice sunt grele. Mai ales acum când low-cost-urile vă pun să plătiţi scump fiecare kilogram în plus, vă e mai uşor să căraţi biblioteca virtuală, în caz că sunteţi un devorator de cărţi. Avantaj de depozitare . Cei care dețin o mulțime de cărți știu cât de mult spațiu le pot lua miile de volume clasice. Fiind un cititor înnăscut, puteţi avea o întreagă bibliotecă pe o tabletă sau un eReader. În plus, aveţi o copie de rezervă, în caz că se întâmplă ceva în casa dumneavoastră. Nu mă gândesc decât la mutări, nu la incendii. Greutate. Aţi luat în mână vreodată ghiozdanul unui copil de 7-8 ani? El cară un sfert din greutatea sa. Dacă Ministerul învăţământului ar fi optat pentru versiunile digitale şi nu ar mai fi fost interesat de şpăgile mafie manualelor, astăzi orice şcolar ar fi avut o tabletă cu toate cărţile din programă, plus cele pentru lectură obligatorie. Prețul. Ebook-urile sunt de multe ori de patru-cinci ori mai ieftine decât cele pe hârtie. Există o sumedenie de titluri gratuite online. Dacă vreţi să faceţi un cadou unei persoane dragi, mare cititoare de cărţi, îi puteţi face o bucurie cumpărând un Kindle: 370 de lei pe Emag. Şi-l încărcaţi cu o mie de cărţi. În acest preţ puteţi achiziţiona 6-7 cărţi. Nu mai mult. În cazul în care trimiteţi prin poştă coletul, vi se va adăuga un preţ pe kilogram. Viteză. Când doriţi să citiţi instant o carte dorită, nu mai aşteptaţi să vină curierul. Răsplata este instantanee. Acum doriţi, acum citiţi! Probleme cu ochii. Cu o carte electronică, aveți posibilitatea să modificați instantaneu luminozitatea sau mărimea fontului dumneavoastră. Când ochii dumneavoastră se simt obosiţi, după ce aţi citit o carte pe suport de hârtie prea mult timp, medicii vă indică să...

Pod de cărți peste Ocean. România, reprezentată în premieră la Book Expo America

România va fi prezentă, în premieră, la Book Expo America (B.E.A) desfășurat în perioada 28-31 mai 2014 la New York (Jacob K. Javits Convention Center, 655 W 34th St), cu un stand național și o serie de evenimente organizate de Institutul Cultural Român. BEA, cel mai important târg internațional de carte din spaţiul nord-american, reunește anual peste 1000 de expozanți, atrăgând anual mai mult de 800 000 de vizitatori. Evenimentele românești, organizate de ICR New York și de Centrul Național al Cărții din cadrul ICR, sunt în consonanță cu tema principală a acestei ediții, traducerea. Astfel, vor avea loc dezbateri și expuneri despre stimularea traducerilor, despre experiențele traducătorilor și prezentări ale unor volume de autori români traduse în limba engleză. Printre invitați se numără traducători, editori și scriitori din România și din Statele Unite: Alistair Ian Blyth, Sean Cotter, Adrian Sahlean, Jill Schoolman, Kendall Storey, Varujan Vosganian ș.a. Programele de susținere a traducerilor derulate de Institutul Cultural Român vor fi prezentate de Bogdan Popescu, director al Centrului Național al Cărții din cadrul ICR. Programul complet al evenimentelor organizate de ICR: aici La finalul BEA 2014, ICR NY va găzdui un eveniment retrospectiv în cadrul căruia vor fi prezentate portrete de scriitori români contemporani și cărți publicate recent în România. Expoziția va fi itinerată la Biblioteca Publică din Queens, New York. Tot la sediul ICR New York, va fi putea fi văzută expoziția Eugen Ionescu – portrete (fotografii de Sorin Radu), aflată în desfășurare. Cu aceeași ocazie, o delegație formată din Nagy Mihály Zoltán, vicepreședintele ICR, Ioana Drăgan, director general, Direcția Generală a Reprezentanțelor în Străinătate, și Doina Uricariu, director ICR NY, va oferi Bibliotecii Congresului din Washington, DC, din partea editurilor din România, cele mai importante cărți expuse la standul României de la BEA 2014. Din delegație vor face parte și reprezentanți ai Băncii Naționale a României, care vor oferi câteva dintre publicațiile monumentale dedicate istoriei, culturii și patrimoniului național realizate cu sprijinul BNR. Printre titlurile care vor figura astfel în fondul Bibliotecii Congresului se va afla și ediția integrală a „Manuscriselor Mihai Eminescu“, ediție îngrijită de acad. Eugen Simion, sub auspiciile Academiei Române. Book Expo America le oferă scriitorilor și editorilor români o oportunitate unică de a avea dialog direct cu cei mai mari editori și difuzori de...

Alexandru Cristian – Ultimul surâs al patriarhului

Macondo…amintirea unui secol ce a depăşit istoria. Familia Buendía priveşte calm istoria şi evenimentele acesteia. Patriarhul lasă pana jos, a plecat şi nu va mai scrie niciodată. După un veac de singurătate vine toamna patriarhului care se sfârseşte cu ultime frunze călcate în picioare de aer. Gabriel García Marquez este cel mai important scriitor de limbă spaniolă. Forţa scrisului său a influenţat generaţii. Marile sale romane sunt citite ca o Biblie sau ca Aventurile iscusitului hidalgo Don Quijote. Un veac de singurătate, Toamna Patriarhului, Dragoste în vremea holerei, Generalul în labirintului său, Povestea târfelor mele triste, Vijelia, Ochi de câine albstru sunt scrieri care nu vor pieri decât odată cu planeta aceasta. García Marquez a scris cu o pasiune mitică. Prin toate scrierile sale se simte parfumul gândurilor sale şi efluviile sentimentelor; dragoste, patimă, ură, trădare, inocenţă, desfrânare, absurd, paradisiac, grotesc, burlesc, ignar, gregar, unic, legendar. Toate aceste trăsături dau operei lui Marquez atributul de operă meta-temporală, operă ce este deasupra timpului. Paradisul uitat al memoriei scriitorului s-a împletit cu personajele sale. Dacă toate îşi uită timpul, García Marquez şi-a uitat propriul său timp şi s-a scufundat în abisul nimicului. De acolo nimeni nu te poate răni sau te poate schimba. Căci nimicul este suprem deorece oamenii nu-l cunosc. Iar ceea ce nu cunosc oamenii nu poate fi alterat de prezenţa lor. Patriarhul literelor a trăit departe de Aracataca, o terasă ce se scălda în apele Caraibelor. Purtat cu gândurile sale către plajele somptuoase, arborii sculptaţi ce coboară din cer, apa limpede, patriarhul s-a aşezat pe banca lumii şi a scris despre micimea condiţiei umane. Dragostea este cea care ne salvează din această uitare de sine, din amorţirea sentimentelor şi paralizia sufletului. Pentru patriarh sufletul este ceva mitic, sacru. Nu te poţi juca cu el. Sufletul cald, plin de viaţă este cutremurat de valuri gigantice de frică de grotesc, necunoscut şi păcat. Omul lui Marquez este un conchistador ce a uitat rolul său, iubirea. Cu privirea caldă privind către ţara cafelei, patriarhul zâmbeşte pierdut către un tărâm al uitării, violenţei şi fricii. Nu aşa trebuie să arate ţara sau lumea sa. O lume în care toţi se înţeleg şi se cunosc. Acuzat că  a pactizat cu o periculoasă utopie, patriarhul mărturiseşte că adevărul nu-l deţinem noi şi că orice...

Alexandru Cristian – Biblioteca lumii

Istoria curge în faţa noastră ca un râu fără margini. Orice eveniment are o semnificaţie. Istoria nu are sfârşit sau început. Istoria este istorie. A defini istoria este ca şi cum ai lua biblioteca din Alexandria şi ai descrie o pagină oarecare dintr-un tom aflat pe un raft. Imposibilitatea de a defini istoria îi dă o greutate anume. De la începutul scrisului cărţile s-au întemeiat pe o valoare relativă. Cartea este o oglindă ce priveşte într-o perspectivă istoria lumii. O bibliotecă poate să cuprindă milioane de pagini dar nici o carte. O carte este un univers definit şi acceptabil. O carte nu este vis, himeră sau haos. Rafturile bibliotecilor sunt pline de rumeguş şi de carton. O singură bibliotecă conţine cărţi, biblioteca lumii. În această bibliotecă se află marile cărţi ale civilizaţiei. O carte din această bibliotecă a schimbat destine, opere şi vieţi. Actul creaţiei cărţii este un sacrificiu echivalent cu asceza. Creatorul îşi impune un anumit mod de viaţă pentru a termina cartea. În funcţie de nevoinţă cartea va rămâne sau nu în biblioteca lumii. Cervantes a scris fără o mână, Shakespeare chinuit de nesiguranţă, Schiller răpus de sărăcie, Milton a scris  orb. Marii creatori au jertfit viaţa, sufletul sau trupul pentru creaţia lor. Pentru a avea un loc în biblioteca lumii. Borges spunea că biblioteca este locul desăvârşirii noastre, dar nu orice bibliotecă. Biblioteca lumii este un loc în care marile creaţii îşi găsesc locul. De ce unele cărţi rămân în istorie şi altele nu? Pentru că autorii lor nu au practicat asceza creaţiei şi exerciţiile nevoinţei. Plămădirea cu sudoare, chin şi suferinţă a unei cărţi îţi dă cununa nemuririi acelei cărţi. Eminescu şlefuia poeziile ca pe diamante rare, avea răni pe corp de la sute de ore de stat pe un scaun tare şi scriind, rescriind, scriind opera sa veşnică. Perpessicius cu o mână şi cu ochi bolnavi a lucrat pe manuscrisele lui Eminescu până a orbit. Eminesciana este jertfa trupească şi sufletească a lui Perpessicius, cel ce suferă mereu. M-am plimbat prin biblioteci şi librării şi am văzut, simţit şi mirosind carton. Surâzător mi-am aruncat ochii pe cărţi ce nu mi-au spus nimic în afară de coperţi lucind. Am intrat în biblioteca lumii cu speranţă. Am umblat printre rafturi pline de praful timpului, cărţile erau...