Recenzii:
Radu Ciobotea – Apărătorii – Ultimul meterez...

Acum 500 de ani, povestește autorul, Europa era amenințată de un mare pericol: ordinul secret al Cuceritorilor, care adunase sub semnul Șarpelui și al Săgeții elita războinicilor Asiei, pregătea Marea Invazie. Visul acestor războinici era sa readucă în țărână întreaga civilizație europeană, pentru a împlini edictul marelui Gingis Han.
În Europa, ordinul secret al Apărătorilor, sub semnul Scutului și al Spadei, reprezintă elita luptătorilor care apăra lumea creștină de amenințarea distrugerii totale. Ei protejează cele mai importante capete încoronate ale Europei și schimbă cursul bătăliilor, atunci când este nevoie.

articole populare
Cultura la Zi:
Din Categoria: Cartea săptămânii Cornel Păunescu – Fata pădurii

Fata pădurii este carte de povești despre viața tinerilor în timpul comunismului și despre tranziția spre capitalism, când are loc maturizarea lor

Din Categoria: Cartea lunii Radu Ciobotea – Apărătorii – Ultimul meterez

Acum 500 de ani, povestește autorul, Europa era amenințată de un mare pericol: ordinul secret al Cuceritorilor, care adunase sub semnul Șarpelui și al Săgeții elita războinicilor Asiei, pregătea Marea Invazie. Visul acestor războinici era sa readucă în țărână întreaga civilizație europeană, pentru a împlini edictul marelui Gingis Han.
În Europa, ordinul secret al Apărătorilor, sub semnul Scutului și al Spadei, reprezintă elita luptătorilor care apăra lumea creștină de amenințarea distrugerii totale. Ei protejează cele mai importante capete încoronate ale Europei și schimbă cursul bătăliilor, atunci când este nevoie.

Din Categoria: Noutăți editoriale Lewis Carroll – Sylvie şi Bruno

Romanul Sylvie şi Bruno împleteşte două poveşti: una se derulează în lumea reală, iar cealaltă într-un tărîm de vis. Fermecător şi doldora de momente fanteziste, poezie şi jocuri de cuvinte, el descrie aventurile bizare ale fraţilor Sylvie şi Bruno în Ţara Basmelor.

Din Categoria: Enciclopedii Jung C.G. – Cartea roşie

Sonu Shamdasani este specialist în istoria psihologiei şi a psihiatriei şi profesor de istorie jungiană la Centrul Wellcome Trust de Istorie a Medicinei de la University College London şi editorul general al Fundaţiei Philemon. Este autorul mai multor cărţi, printre care Jung and the Making of

Un celebru tablou, subiect de roman

În 1776, când Jean-Honore Fragonard picta „Portretul unei tinere fete citind” nu-i trecea prin minte că în 2008, undeva prin New York, un scriitor se va fi inspira de opera sa pentru a scrie o carte despre o  tânără aristocrată. Nu, artistul s-a gândit că a făcut tot ce s-a putut face mai bine. Şi a reuşit. Este un portret adorabil. Aş fi lăsat tabloul în pace dacă nu m-ar fi mistuit gândul: „Cine a fost această fată?”  – se întreabă Beth Levine Ain într-un comentariu postat pe Wonders & Morvels, un site dedicat celor curioşi de misterele istoriei. Ce am citit undeva este că pictura nu a fost realizată cu un model stând şi pozând artistului, spune scriitoarea. „Mai mult ca sigur a existat doar în imaginaţia creatorului. Nu ştiu ce a a reprezentat pentru Fragonard, dar ştiu ce înseamnă pentru mine.” Dar de ce fata stă în acel cadru, ce carte lecturează şi de ce a pozat în această postură? Bine. Probabil că a fost, asemenea multor altor fete de-a lungul timpului,  marcată de ceva. M-am uitat la figura ei misterioasă. Probabil că autoritara sa mamă a izgonit-o de acasă. Vâzând-o nervoasă, artistul i-a dat să ţină ceva în mână. O carte deschisă pentru a-i stăpâni tremurul mâinilor. Şi cred că a avut o idee care a dat roade. Corpul ei s-a liniştit. La o simplă tresărire, chiorăitul ei s-ar fi transformat într-un cutremur. Ea ar fi dorit să simtă ce e dragostea, cineva să o preţuiască. Cuiva să-i pese de ea. Să găsească alesul care să o facă fericită. Şi asta a fost tot. Aşa s-a născut povestea mea. Artistul a pictat multe femei frumoase de-a lungul vieţii sale, unele legânând probabil copii, altele jucându-se, dar numai una a ajuns să fie subiect de carte: Revoluţia Sabinei. Cartea poate fi achiziţionată de pe Amazon. Sabine Durand, o fiică de aristocraţi, nu se gândea decât la ce rochii să-şi pregătească pentru baluri şi la cum să fie admirată prin Paris, până în ziua când inima ei s-a aprins pentru Ben Franklin, un revoluţionar de profesie. Aşa s-a decis să renunţe la o căsătorie aranjată de mama ei cu un nobil plicticos şi să preia controlul asupra vieţii ei. Dar cum putea să se elibereze de sub tutela...

Profu’ cu bibliomobilul

Un profesor şi-a construit de unul singur o bibiliotecă pe patru roţi şi se deplasează neobosit prin satele din regiunea sa, pentru a încuraja lectura în rândurile copiilor. Antonio La Cava este un profesor care s-a pensionat după 42 de ani de petrecuţi la catedră. Însă, chiar şi după acest moment, a simţit nevoie să rămână în continuare alături de copii şi să îi călăuzească pe drumul cunoaşterii. Aşa că Antonio a modificat un autovehicul cu trei roţi pe care îl cumpărase în 2003 şi a obţinut o bibliotecă mobilă. Noul vehicul a primit chiar un nume – Bibliomotocarro – iar pe rafturile sale încap 700 de cărţi. În fiecare săptămână, Antonio parcurge un traseu de 500 de kilometri, de-a lungul căruia face opt opriri, în sate din regiunea Basilicata, sudul Italiei. Fostul profesor îşi anunţă sosirea printr-un plăcut semnal audio, iar copii vin cu un entuziasm de necrezut, asemănător celui cu care întâmpină maşina de îngheţată, se arată într-un articol publicat de Corriere della Sera. „Dezinteresul faţă de lectură apare, cel mai adesea, în şcolile în care copiilor li se cere să citească, dar nu li se arată de ce pot iubi cititul. Lectura trebuie să fie o plăcere, nu o datorie”, crede profesorul...

Învaţă-l pe copilul tău să citească!

Ca un fost profesor de clase primare,  Emilie Buchwald recunoaşte pe blogul său că marea sa pasiune este să-i înveţe pe cei mici să citească. Din experienţa sa ştie că de abia pe la şase ani copiii încep să citească. Nu îndrumă părinţii să-i forţeze la vârste şi mai fragede. În cartea ei „10 steps to teach your child to read,” disponibilă ca ebook pe Amazon, sunt prezentate strategii simple de a obişnui copilul treptat cu această deprindere. Ea consideră că procesul este de durată şi învăţarea COPILULUI să pună mâna pe o carte începe atunci când el este pregătit. Cei zece paşi sunt aleatorii, nu succesivi, precizează autoarea. Cartea este un fel de ghid de îndrumare pentru tinerii părinţi. 1. Citeşte-i copilului tău Deprinderea lecturii începe întradevăr din copilărie, atunci când mamele le citesc copiilor poveşti. Aşa copiii o să îndrăgească mai mult cărţile. Bucuria de pe feţele lor este o predicţie încurajatoare pentru viitor. Dacă copilul  nu învaţă de mic să se bucure de citit, asta va fi o problemă pentru el în anii de şcoală. Cât de mult le citiţi depinde de voi ca părinţi, autoarea recomandă cam douăzeci de minute zilnic de citit împreună. Ce cărţi pot fi citite, iată câteva recomandări pe vârste: De la naştere până la un an – cântece de leagăn şi cărţi special colorate pentru această vârstă, cu pagini subţiri şi coperte moi, cărţi de muzică şi cu desene în relief. Unii părinţi cumpără volume cu diferite modele de textură pentru a familiariza pe cei mici cu hainele. De la un an, la trei ani – cărţi cu poezii în rime şi cărţi de poveşti scurte. De la trei ani, la cinci ani – cărţi cu literele alfabetului, despre lumea înconjurătoare. 2. Puneţi întrebări Obiceiul de a pune întrebări, în timp ce le citiţi celui mic vreo poveste, îl încurajează să înţeleagă şi să se familiarizeze cu cartea. Dacă obţineţi doar o rezonanţă sonoră a cuvintelor trageţi barca pe uscat. Copilul trebuie învăţat să decodeze mesajele, să le vizualizeze şi să le înţeleagă rostul. E preferabil să-l învăţaţi să anticipeze acţiunea. În timp ce citeşte şi îi place un desen sau un personaj, chestionaţi-l ce simte pentru acesta şi ce crede că o să facă mai departe. Emoţia trebuie explicată....

Cum să devii un superstar prin Ebook?

Un număr tot mai mare de tineri ambiţioşi recurg la publicarea Ebook-urilor. Dar cum se transformă aspiraţiile lor într-un succes?

Povestea unei tinere scriitoare, devenită celebră, graţie online-ului

“Stirea că un sfert din TOP 100 – titluri ale celor mai bune cărţi Kindle publicate pe Amazon – provine de la autori indie ( în afara mainstream-ului)  nu mă surprinde,” spune  Beth Reeks de la The Guardian. EBook-ul poate revoluţiona viaţa unui tânăr romancier aspirant Am început să scriu online. Sătulă de citit despre vârcolaci, vrăjitori sau vampiri, am postat prima mea carte: „Kissing Booth” ( o poveste de dragoste între liceeni, fără nici creatură mitologică), pe o platformă, numită Wattpad, când aveam 15 ani. Astfel de platforme ajută scriitorii amatori să-şi popularizeze operele şi să primească feedback-uri de la cititori. Am reuşit să public prima mea carte,  sub numele de Beth Reekles , capitol cu ​​capitol.  Am atras mai mult de 19 de milioane de utilizatori de internet, succes care a stârnit interesul editurii Random House, cea care  mi-a şi publicat trei cărţi. Platforma despre care vorbeam este potrivită celor care vor să scrie şi să-şi dezvolte abilităţile narative. Există şi în România. Dar nu la fel de dezvoltată.  Click aici! Ce este interesant e că primeşti reacţii instantanee. Simplul fapt că ai văzut că oamenii ţi-au citit cartea, chiar dacă nu au lăsat un comentarii, îţi dă un impuls şi încredere în tine. Pentru majoritatea oamenilor lumea editorilor este intimidantă. Înainte de a a ajunge la o editură trebuie să găseşti un agent literar. Self-publishing-ul unei cărţi electronice e gratuit, rapid şi la îndemână. Desigur există şi dezavantaje. Cartea ta nu are un format fizic. Trebuie să-ţi faci singur redactarea şi marketingul. E indicat să citeşti instrucţiunile de publicare. Am deznădăjduit prima oară când am aflat că tinerii scriitori nu şi-au luat toţi banii de pe urma publicării cărţilor digitate. Pentru promovarea cărţii mi-am ţinut un blog, o pagină de facebook şi un cont de twitter. Un lucru demn de reținut este că, pentru a vă promova munca, explică autoarea în prestigioasa publicaţie The Guardian,  aveţi nevoie de o relaţie cât mai directă cu fanii şi să le păstraţi viu interesul. Asta poate suna ca „muncă grea”  şi poate fi, dar pentru mine a meritat. Există în continuare controverse în jurul cărţilor publicate direct de autori pe noile suporturi electronice;  schimbă punctul nostru de vedere privind piaţa cărţilor, convingându-ne să scriem mai accesibil pentru toată lumea...

Reacţia Editurii Polirom la atacurile premierului României

Recentele atacuri ale premierului României îndreptate împotriva unor intelectuali de frunte ai ţării nu pot decît să consterneze şi să ne îngrijoreze în acelaşi timp. Calomniile, acuzaţiile închipuite, etichetările rudimentare amintind de vremuri pe care le credeam apuse, propaganda de partid cu pretenţie de judecăţi de valoare, toate acestea (şi nu numai) au reînceput să infesteze viaţa noastră culturală şi să-i aducă serioase prejudicii. Sub conducerea lui Horia-Roman Patapievici, echipa Institutului Cultural Român a obţinut rezultate deosebite şi evidente în ce priveşte promovarea culturii scrise în lume. În doar cîţiva ani, ICR devenise principala instituţie culturală a ţării, cu o recunoaştere internaţională de necontestat. Urmările aşa-zisei reorganizări sîntcunoscute, fiind lesne de evaluat fie şi prin reducerea drastică a numărului de traduceri ale operelor autorilor români publicate în străinătate. Revoltătoare sîntşi jignirile aduse unuia dintre intelectualii de frunte ai ţării, profesorul Mircea Mihăieş, autor şi colaborator de prestigiu al editurii noastre. Opera lui este astăzi larg recunoscută atît în România, cît şi în străinătate. A-l califica drept anti-român, nazist, fascist bătrîn etc. constituie nu doar o lipsă de bun-simţ, ci o deviere de la un discurs raţional, un derapaj greu de imaginat la un politician responsabil. Solicităm – împreună cu toţi cei care şi-au manifestat indignarea faţă de astfel de practici – ca premierul României să renunţe la calomnieri ce nu îi fac cinste. Solicităm ca preocupările sale să aibă în vedere starea gravă în care se află cultura naţională ca urmare a subfinanţării, şi nu răfuielile politice personale sau de partid. Cultura scrisă a fost desfigurată vreme de prea multe decenii de indicaţii, cenzură, etichetări ideologice şi procese de intenţii ca să mai dorim să ne întoarcem la acel...

Norman Manea în România

În perioada 30 aprilie-18 mai 2014, Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români şi cel mai tradus autor de limbă română, se va afla în România pentru mai multe întîlniri cu cititorii, cu prilejul lansării volumului Plicuri şi portrete, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, apărut de curînd la Editura Polirom. Norman Manea, laureat al mai multor premii internaţionale şi favorit în ultimii ani la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de scriitori precum Philip Roth sau Haruki Murakami, îşi va întîlni cititorii din Sighişoara, Braşov, Sibiu, Arad, Timişoara, Bucureşti. Programul complet de evenimente, mai jos. Actuala ediţie a volumului Plicuri şi portrete amplifică sumarul captivantelor portrete şi epistole, cititorul întîlnindu-i acum, pe lîngă Emil Cioran, Nichita Stănescu, Lucian Raicu, Antonio Tabucchi, Saul Bellow, Florin Mugur, Gabriela Adameşteanu, Robert Musil, Eugen Ionescu, Imre Kertész, Claudio Magris, şi pe Philip Roth, Octavio Paz, Matei Călinescu, Paul Cornea, Paul Bailey şi chiar Ana Pauker. Alături de ei stau numeroase alte figuri emblematice ale culturii şi istoriei contemporane, din ţară şi din străinătate. Diversitatea îşi află coerenţa în acuitatea abordării, în farmecul, enigmele şi impactul personalităţilor evocate. Relatările memorialistice şi cu valoare de document alcătuiesc un volum de autentică literatură, incitant şi original. „Plecarea din România a dus, fireşte, la teribile deposedări. Faptul că le prevăzusem nu a diminuat, în timp, efectul traumatic. Printre altele, am părăsit nu doar bibliotecile şi librăriile bucureştene, ci şi cărţile adunate, cu sîrg şi drag, în propria bibliotecă. Am lăsat în urmă şi amintiri, şi sute de plicuri cu epistole şi cu ciorne de proiecte literare, şi părinţi, şi prieteni…” (Norman Manea) Întîlniri cu cititorii – Program de evenimente: SIGHIŞOARA Norman Manea la Turnirul scriitorilor Miercuri, 30 aprilie, 14:00, Sala Barocă a Primăriei Lansarea volumului Plicuri şi portrete,ediţia a II-a; prezintă Paul Cernat Lansarea volumului Norman Manea – departe şi aproape, Coord. Iulian Boldea şi Claudiu Turcuş, Editura Arhipelag XXI Seminar: Despre memorie şi multiculturalitate Moderatori: Carmen Muşat, Ovidiu Şimonca BRAŞOV Norman Manea la Universitatea Transilvania din Braşov Luni, 5 mai, ora 11.00, Centrul Multicultural al Universităţii Transilvania Dezbatere pe tema „Limba exilată şi epistolele ei” Proiecţia filmului Exilul – un colaj. Norman Manea în dialog cu Andrei Ujică Invitaţi: Adrian Lăcătuş, Rodica Ilie, Caius Dobrescu   Întîlnire cu cititorii la Librăria „Şt. O Iosif“...