București la Librăria Humanitas Kretzulescu

Până la Paul Morand, scrierile despre Bucureşti erau mai degrabă simple dări de seamă, importante pentru cercetători români, dar lipsite de ecou în rândul publicului din alte ţări. Odată cu el însă, capitala României, cu umbrele ei istorice şi cu prezentul ei pitoresc, cu contrastele ei şi cu farmecul ei nespus, intră în atenţia unui autor capabil s-o facă cunoscută lumii întregi. Şi asta pentru că impenitentul călător care a fost Paul Morand, autor a nenumărate cărţi de călătorie în locuri exotice de pe întreg globul, e mai presus de orice un mare scriitor, care ştie să privească şi mai ales să înţeleagă, să coboare de la vasta panoramă la amănuntul plin de viaţă. Ca atare, observaţiile sale despre frumuseţea şi deopotrivă despre „urâtul“ locului sunt atât de acute, încât chiar şi astăzi cititorul are sentimentul că-l însoţeşte în călătoria sa prin timpul şi spaţiul Bucureştilor. O prospeţime care nu e străină, desigur, de minunata limbă în care Paul Morand îşi exprimă elogiile sau decepţiile, exclamaţiile admirative sau ironice. La 80 de ani de la întâia apariţie, Humanitas oferă Bucureşti într-o traducere pe măsură, semnată de Emanoil Marcu, şi cu imagini de epocă ce urmăresc meandrele scrisului lui Paul Morand. Lansare – Paul Morand, București , miercuri, 15 iulie, ora 19, Librăria Humanitas Kretzulescu...

Mihai Eminescu la Chișinău

Pentru marcarea celor șaptezeci și cinci de ani de la tragicul eveniment al anexării Basarabiei, la 28 iunie 1940, de către Uniunea Sovietică, ICR Chișinău, în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Primăria Municipiului Chișinău, organizează, în ziua de  30 iunie  2015, la Galeria La Rond, situată în preajma statuii lui Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău, la orele 11.00, vernisarea expoziției „Ocupația sovietică de la 28 iunie 1940 și drama Basarabiei”.     Intrarea trupelor sovietice și ocuparea Basarabiei a avut consecințe nefaste pentru locuitorii acestei provincii românești. Ocupația s-a soldat cu nenumărate abuzuri  și acte de agresiune atât asupra populației civile, cât și asupra ofițerilor și ostașilor români dislocați în Basarabia, asupra jandarmilor și polițiștilor aflați în retragere, asupra funcționarilor administrațiilor locale și centrale, agresiuni soldate cu exodul masiv al populației, cu nenumărate victime omenești, distrugeri, jafuri, asasinări și deportări în masă. „În urma raptului teritorial din 1940 – scrie acad. Alexandru Moșanu, primul președinte al Parlamentului Republicii Moldova  – procesul integrării Basarabiei în spațiul cultural românesc s-a întrerupt. Politica de deznaționalizare și rusificare a populației băștinașe promovată de regimul comunist s-a dovedit a fi mai agresivă decât cea promovată de autoritățile țariste (în anii 1812-1917).  Învățământul de toate gradele, sistemul educațional, literatura, artele etc. au fost puse în slujba aparatului propagandistic al regimului. Așa-zisa concepție a moldovenismului pornește de la strategia colonială rusească de deznaționalizare a națiunii române, de rupere în bucăți a Statului Român. Cel mai grav lucru care s-a întâmplat în Basarabia după ocupările din 1940 și 1944 a fost decapitarea băștinașilor prin eliminarea elitelor naționale. Ținutul a rămas aproape fără învățători și profesori, fără preoți, oameni de știință și de cultură, fără personal medical și specialiști în domeniul agriculturii. În locul celor plecați pentru a scăpa de deportări, gulaguri, de diverse persecuții, ocupanții au adus din diverse regiuni ale U.R.S.S. așa-zișii specialiști, a căror sarcină principală era propagarea ideologiei staliniste și implementarea regimului totalitar. Ideologia sovietică încerca să prezinte politica expansionistă a U.R.S.S. în culori trandafirii, recurgând la minciună, diversiune, falsificare. Ei trebuiau să justifice anexarea Basarabiei în 1812 și 1940.” Alcătuită din 18 bannere, de dimensiuni 0,95 x 2,05 m, ampla expoziție aduce în atenția publicului o serie de fotografii, documente de arhivă, ilustrații, hărți, mărturii, opinii ale istoricilor etc., menite...

Cristian Pepino și Cartea de la Vama Veche, la Humanitas Cișmigiu

Lansare și sesiune de autografe, Cristian Pepino, Cartea de la Vama Veche, 2 iulie, ora 19, Librăria Humanitas de la Cișmigiu. Se născuseră în jurul lui 1950, astfel că la 18-20 de ani au prins scurta perioadă în care s-a trăit, în România comunistă, cu iluzia libertății. Erau fără îndoială snobi, dar tocmai de aceea admirau cultura. Citeau The Doors of Perception de Aldous Huxley sau cărțile lui Carlos Castaneda și voiau, cu ce aveau la îndemână, să trăiască experiențele pomenite acolo. Băieții purtau părul lung, blugi de la pachet, din Occident, pe care-i frecau la genunchi ca să se decoloreze, și cămăși imprimate discret cu flori. Uneori își desenau pe obraz „tatuaje“ cu carioca. Vara mergeau în gașcă, băieți și fete, la Doi Mai, socotit în anii ’60-’70 locul cel mai șic de pe litoral. Mai târziu s-au mutat la Vama Veche. Mulți dintre ei făceau nudism – o altă formă de libertate. Noaptea aprindeau câte un foc pe plajă și stăteau în grup până-n zori, bând și cântând muzică folk… Regizorul Cristian Pepino, care face parte din această generație, a pus în scenă poveștile pline de haz pe care le-a trăit – sau le-a auzit – în vacanțele petrecute succesiv la Doi Mai, Mamaia-sat și Vama Veche în anii ’60, ’70, ’80 și chiar ’90. Alături de Cristi și de Cristina Pepino, apar în aceste pagini, din generația lor sau dintr-una mai veche, în roluri mai mari sau mai mici, personaje precum Silviu Purcărete, Antonio Albici, Cristi Hadji-Culea, Valeriu Moisescu, Tudor Florian, Lucian Giurchescu, George Banu, Nuni Anestin, Dinu Kivu, Alexandru Tocilescu, Vladimir Popescu-Deveselu, Decebal Scriba, Lache Hariton, François Pamfil, Vasile Gorduz, Anamaria Smigelschi, Ioana Crăciunescu etc. Dincolo însă de oameni, locuri și întâmplări, autorul evocă atmosfera specială, seducătoare, a acelor vacanțe, o atmosferă pesemne imposibil de regăsit...

Alexandru Cristian – Sabato&Bolaňo. Fascinaţia de a trăi

Luna aceasta este luna în care doi mari scriitori ai Americii Latine şi-au intersectat drumurile, unul prin moarte altul prin naştere. Ernesto Sabato a murit în această lună, Roberto Bolaňo s-a născut în această lună.Moartea şi viaţa s-a împletit în această lună plină de lumină. Paradoxal sau nu Bolaňo a murit în iulie iar Sabato s-a născut în iulie. Unul a murit la o vârstă matusalemică celălalt în plină forţă creatoare. Opera lor stă mărturie asupra oamenilor ce au fost. Ernesto Sabato un enciclopedist, un om plin de vitalitate şi de sete de cunoaştere.Roberto Bolaňo un rebel, un scriitor citit, un intelectual realist, un om care a simţit viaţa în toate amănuntirile ei.Opera lui Sabato este a unui înţelept care se luptă să salveze lumea cea a lui Bolaňo a unui intelectual care ştie că a pierdut lupta dar care mai speră în găsirea unor insule de viaţă pură.Primul este un utopic al doilea un pragmatic.Ce au în comun?Voinţa de a arăta lumii că se poate trăi şi frumos, că ne putem lipsi de răutate şi că putem promova o iubire sinceră şi devotată. Fascinaţia de a trăi este la amândoi atât de mare încât în scrierile lor nu încetează să se mire în ceea ce priveşte  sensul acestei vieţi, la destinul omului în această lume.Viaţa este fascinantă deşi uneori pare absurdă şi grotescă la Bolaňo şi înnebunitoare la Sabato.A trăi este la aceşti doi autori egal cu a spera.Inspiraţia dostoievskiană se vede la amândoi(mari creatori prin excelenţă) prin voinţa de a explica fiecare cu propriul său mecanism crima, un fapt abject la Bolaňo şi un fapt explicabil la Sabato.Amândoi consideră crima ca o fractură în desfăşurarea normală a istoriei, de fapt este cel mai de neînţeles lucru făcut de om. Sabato şi Bolaňo sunt două faruri ce trebuiesc aprinse din ce în ce mai des într-o lume în care ciudatul, nebunia şi pustiirea au pus mâna pe ea, sunt două focuri la care ne putem încălzi şi două cărţi din care putem învăţa...

Lectură publică la Brașov: Eschiva, de Vlad Drăgoi

Marţi, 16 iunie, ora 18.00, la Librăria Humanitas din Braşov (Piaţa Sfatului nr. 16), în cadrul CenaKLUbului TIUK (nr. 46), Vlad Drăgoi va citi din cel mai nou volum de poezie, Eschiva, apărut la Editura Cartea Românească, disponibil şi în ediţie digitală. Invitaţi, alături de autor: Ramona Hărșan, Adrian Lăcătuș. Moderator: Mihail Vakulovski, coordonatorul CenaKLUb TIUK „E aproape de jumătatea filmului Janosik. Prawdziwa Historia o secvenţă în care, după ce îl umileşte pe un nobil într-o bătaie cu săbii, camera se mută pentru cîteva secunde pe haiducul Janosik şi în nu mai mult de o secundă au loc două tăieri de peliculă care dau fazei un efect foarte înălţător aşa, întîi îl vezi pe Janosik cum se uită aproape în obiectiv, apoi apare sacadarea şi el se uită eroic în altă parte, cu simfonie de victorie în el. Are cartea mea Eschiva ceva din percutanţa unei astfel de scene, are şi ceva din eleganţa cu care dă din mînă mentatul Harkonnen din Dune 2000, are şi ceva din cum făceau şlagăr frumos Bad Boys Blue, mai exact McInerney cu mustăcioara lui diacronic greşită şi cu privirea plină de profunzimi patetice, dar şlagăr frumos oricum, frumos şi trist, şi tumult, foarte mult tumult înEschiva, să fie război? Nu pot fi sigur, e doar ce se poate găsi în inima mea.” (Vlad Drăgoi) „Volumul lui Vlad Drăgoi pare, la început, un exerciţiu de (i)moralitate. Landoul din poemul care dă titlul cărţii este lăsat să alunece «spre vulcăniţă pîrîu», iar limbajul în care sunt învelite biografemele se pliază pe un colocvial căutat. Important mi se pare faptul că autorul îşi asumă fără ezitare atît părţile clare, cît şi pe cele destul de tulburi ale eschivei. Pe lîngă onestitate – pe care o simt profundă – şi asumarea unui anumit tip de discurs ce ar putea să-i atragă critici, Vlad Drăgoi reuşeşte să treacă de la fronda începutului de carte spre un discurs profund, care aduce hălci întregi de suflet crud pe masă.” (Radu Andriescu) „De la ce anume vrea să se sustragă Vlad Drăgoi? De la responsabilitatea de a atrage atenţia, de la momentul de judecată în care «pulsează inima făcută rea». Ce mai rămîne în intervalul în care punctele de contact sînt defazate? Rămîne bucuria naivă, care e cea mai reală şi mai înduioşătoare. O carte emoţionantă –...

Londra: Moromeții 60

Sub titlul „The Morometes 60: The Jubilee of a Masterpiece”/ „Moromeții 60. Jubileul unei capodopere”, Institutul Cultural Român de la Londra va derula, între 10 iunie și 9 iulie 2015, o serie de evenimente dedicate uneia dintre cărțile esențiale ale literaturii române, Moromeții de Marin Preda, la 60 de ani de la publicarea acesteia. Programul – ai cărui invitați sunt regizorul Stere Gulea, profesorul, scriitorul și criticul literar Caius Dobrescu, actorii Marcel Iureș, George Mihăiță și Jack Klaff– celebrează, în anul jubiliar, o carte mare a literaturii române cu ajutorul unuiconcept de promovare folosit în premieră, care grupează evenimente din mai multe domenii: teatru, cinematografie, literatură și arte vizuale. În aceeași măsură, proiectul urmărește să deschidă publicului britanic și internațional o cale de acces spre componenta „moromețiană” a identității românești, definită prin umor, înțelepciune ironică, inteligență iute și scormonitoare. Nu în ultimul rând, inițiativa ICR Londra își propune să evidențieze, pentru publicul britanic, actualitatea romanului lui Marin Preda la peste jumătate de secol de la apariție, precum și relevanța acestuia într-o societate care, deși diferită de lumea Moromeților, se confruntă la rândul ei cu dileme și alegeri importante, nevoită fiind să se întrebe, ca altădată Ilie Moromete: „Unde mergem noi, domnule?”. Cele patru dimensiuni ale proiectului sunt: componenta teatrală – reprezentată de spectacolul „Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule?”, o producție a Teatrului ACT după un text de Cătălin Ștefănescu având la bază romanul Moromeții, în regia lui Alexandru Dabija,cu Marcel Iureș și George Mihăiță, care se va juca la Leicester Square Theatre din Soho-ul londonez; componenta cinematografică – seria „Marin Preda în film”, ce se va derula la „Cinemateca românească” de la ICR Londra; expoziția de fotografie „Marin Preda: O viață în imagini și cărți”, găzduită de Galeria Institutului; și componenta propriu-zis literară, sub forma unei seri dedicate spiritului moromețian și deschiderilor sale istorice și identitare, ai cărei protagoniști vor fi scriitorul și universitarul Caius Dobrescu și cunoscutul actor britanic Jack Klaff, care va citi fragmente din traducerea în limba engleză a celebrului roman. Proiectul include publicarea în format digital a unei selecţii de fragmente din ediția în limba engleză a romanului Moromeții, apărută în anul 1957 la Editura pentru Limbi Străine în traducerea lui N. Mișu. Aceasta va deveni accesibilă pe website-ul ICR Londra. „Moromeții 60. Jubileul unei capodopere”este un program realizat de Institutul Cultural...

Flip Builder – un program de editat cărţi digitale

Internetul e plin de programe de software pentru editat cărţi digitale. Calibre e din ce în ce mai greoi. Unul dintre  cele mai noi apărute, Flip  PDF Profesional mi se pare cel mai reuşit prin acurateţe, rapiditate de încărcare şi administrare prietenoasă. Practic dacă ai un PDF bun poţi să obţii o carte digitală excepţională. Acum când lumea smart-mobilelor a explodat, iar Yucky – noua generaţie conectată e tot mai dependentă de noile tehnologii, e timpul cărţilor de poveşti digitale. La taberele de vară care se vor organiza în iulie – august vom prezenta şcolarilor câteva cărţi de poveşti accesibile gratuit pe site-ul www.buchiseala.ro, editate cu acest program. Softul permite inserarea desenelor, a vocilor şi a diferitelor efecte vizuale. Marile cărţi de poveşti aşteaptă să fie traduse şi în limba română. Cum arată o poveste? Click, aici! Flipbuider a apărut şi în limba română. El poate fi folosit nu numai pentru cărţi digitale, ci şi pentru broşuri de firmă, cataloage de prezentare, trailere de...