Scriitorul Baruch Tercantin demisionează din A.S.I.L.R

Scriitorul Baruch Tercantin , autorul cărţii de succes „Pirkei Avot. Sfaturile Înţelepţilor poporului evreu”, şi-a anunţat demisia din Acociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, pe motiv că vicepreşedintele organizaţiei a declanşat un atac neonorabil contra Marelui Rabin Doctor Alexandru Şafran. Detalii:...

Noi vrem pă neamţ!

Flămânzi şi goi, făr-adăpost Într-un guvern – căci nu ne-ai vrut. Şi ne-ai scuipat şi ne-ai bătut Şi cârpă noi ţi-am fost! Matroz pribeag, adus de vânt, De ai cu Nuţi legământ Să faci ca ea, loveşte-n noi La tevere, la teve doi Şi fă-ne la Moraru boi; Fă-ne ciocoi! Chiar bruma de mălai de ieri – Ciordeala noastră – ne-o apuci, Partidu’ la război ni-l duci, Primarii tu ni-i ceri. Înjuri când luăm şi noi un sfanţ, Când mai băgăm bugetu-n şanţ; Flămânzi, baronii-n drum ne-njur, Ne-ai confiscat verbul „să fur”. De toate ne-ar durea în cur De-ai vrea un neamţ! Tu ne-ai făcut să ne pupăm Duşmani de ieri, azi iarăşi fraţi. Îmbrăţişaţi şi-nverşunaţi Să te-njurăm! Ne ţii acum pe toţi în lanţ, Ne chemi la Cotroceni la danţ, Să-ţi faci tu propriul tău ambiţ. Noi nu vrem premier chibiţ! Nou vrem pă neamţ! Avem o ţară de prădat. Avem şi noi nevoi, poveri, Avem amante, avem veri Şi bani de dat! Suntem mai mulţi ca voi: heraus! De ce să daţi doar voi din maus La numărat în primul tur? De ce jandarmii care fur Să stea-mprejur? Îl vrem pă Klaus! Cât ne mai ţii de proşti pe toţi? Cât ne mai fâţâi ca pe oi? Stai liniştit, avem şi noi Stofă de hoţi. E groasă rău, nu fi ţăran! Noi vrem un neamţ, un muncitor, Tu ne serveşti un croitor Şi ne mai iei peste picior. Vrem pă german! Căci nu mai are nici un rost Şi nu putem cerşi mereu, La Zeus şi la pedeleu, Vreo şpagă sau vreun post! Să nu dea Dumnezeu din cer Să vrem noi bani, nu premier! Român, maghiar, german vom sta Uniţi, şi nu ne va păsa, De procurori, de DNA. Hristos să fii, nu vei scăpa Decât ca timonier! (din folclorul...

Mărturii ale rezistenţei Grupului de la Nuşcoara

–  Expoziţie de fotografii, documente şi mărturii în sala Irina Nicolau a Muzeului Naţional al Ţăranului Român – Fotografii, documente  şi mărturii ale rezistenţei din Munţii Făgăraşului sunt găzdiuite în sala Irina Nicolau a Muzeului Naţional al Ţăranului Români din Bucureşti. Evenimentul a fost posibil datorită entuziasmului, a muncii de cercetare, timp de două decenii, prin Arhivele Securităţii, a neobositei Ioanei Raluca-Voicu, fiica lui Toma Arnăuţoiu, şeful grupului  de partizani. Născută în grota de de pe Râpele cu brazi  din Făgăraş, a stat ascunsă timp de doi ani, până ce părinţ ii ei au fost capturaţi de către ofiţerii instituţiei represive. În 1959, membrii grupului au fost arestaţi şi executaţi la Jilava, fiica neînfricatului Arnăuţoiu fiind dusă la un orfelinat. De abia, în 1989, părinţii săi adoptivi i-au spus care îi este originea. Ioana Voicu-Arnăuţoiu a devenit o militantă neobosită pentru aflarea adevărului istoric. Membră a Alianţei Civice, a participat la mitingurile de după 1990. În acest timp şi-a căutat identitatea şi datele biografice ale părinţilor săi, grupându-le toate într-o carte apărută la Editura Vremea. Grupul de la Nuşcoara, cum mai era cunoscut grupul de luptători din munţi, nu avea un renume prea bun nici după revoluţie. Anii de dezinformare ai regimului comunist au infectat corpul social şi au denaturat realităţile războinice. Un grup de ofiţeri ai armatei regale s-au refugiat în Munţii Făgăraş cu gândul de a organiza rezistenţa contra puterii de sorginte sovietică. Ei credeau că Aliaţii vor da o mână de ajutor.  În frig şi printre gheţuri, hrăniţi în taină de ţăranii curajoşi, au supravieţuit asaltului trupelor de represiune, timp de aproape 14 ani. Elisabeta Rizea, un monument de înţelepciune ţărănească, a fost una dintre femeile care ducea informaţii şi de-ale gurii celor din munţi. A fost arestată şi torturată ani de zile. A rămas celebră prin rugăciunea ei: “Îmi făceam zilnic cruce cu limba în cerul gurii ca să mă ajute Dumnezeu să nu spun nimic”. Şi nu şi-a trădat semenii. În sala de la etajul 1 al MNŢR, zeci de documente din Arhivele CNSAS şi fotografii făcute de ofiţeri ai Securităţii sunt puse la dispoziţia publicului, printr-o expoziţie de excepţie. Printre hainele ţărăneşti aparţinând mamei natural a lui Ioana Voicu şi un triptic de lemn, remarcabile sunt notele scrise de mână care mărturisesc  anii...

Principesa, scrieri despre Rege

Când aveam noua ani, am scris o compunere, mărturiseşte ASR Principesa Margareta pe blog, pe care am lăsat-o la şcoală sau am pus-o undeva, în pod.  Daca cineva mi-ar spune azi s-o scriu din nou, compunerea ar arăta aşa: “Există un om pe lumea aceasta a cărui prezenţă mă face să mă simt ocrotită, un om care se află întotdeauna acolo, lânga tine. Am acasă o fotografie cu mine copil, fiind aşezată pe o maşină veche de tuns iarba. Şedeam pe maşina cu care omul acesta tăia iarba şi mă simţeam în siguranţă. În fiecare seară, înainte de a adormi, el venea să spună, cu surorile mele si cu mine, “Tatal Nostru”.  Când aveam patru ani, el mi-a dat textul rugăciunii copiat la maşina lui de scris.  Aceasta este o pagină pe care nu am pierdut-o niciodată. La cei şapte ani ai mei, când venea să mă ia de la şcoală, stăteam pe scaunul din faţa al maşinii Volkswagen broscuţă şi eram foarte mândră ca am dreptul la acel loc.  Mă uitam pe furiş la el cum conducea şi mă gândeam ce frumos şi fermecător era, cu ochelarii de soare şi cu profilul lui perfect. Eram foarte mândră.  La semafor ma uitam pe fereastră la oamenii din alte maşini să văd dacă îl remarcau şi eram sigură că nici ei nu văzuseră un bărbat atât de frumos. Am zburat la vârsta de zece ani într-un avion pe care el îl pilota şi a fost destul de ciudat să fiu acolo, în aer, înconjurată de nori şi de zgomotul motoarelor;  mă uitam în jos, spre pamânt, şi puteam să văd maşinile şi copacii, lacul, câmpurile şi şoselele.  El nu spunea nimic, dar la un moment dat am văzut la distanţă un alt avion.  Deodată, el a spus:  “Dacă aş începe acum aterizarea, din cauza liniei de zbor ne-am ciocni cu celalălt avion.  Asta îmi spun instrumentele mele de zbor”. M-a privit amuzat, să vadă ce spun eu.  Am tăcut şi m-am gândit că omul acesta e destul de puternic să rezolve orice problemă. continuare:...

Salman Rushdie, Neagu Djuvara şi Andrew Davidson, vedetele Târgului de carte Gaudeamus 2009

Salman Rushdie, celebrul scriitor englez de origine indiană, cunoscut mai ales după publicarea „Versetelor satanice” (1988), considerate antiislamiste, fiind condamnat la moarte de un tribunal iranian în timpul Ayatollahului Khomeini, va fi prezent la Bucureşti, încă din prima zi a Târgului de carte Gaudeamus, care se va organiza la Romexpo, în perioada 25-29 noiembrie 2009. Scriitorul englez va lansa marţi 24 noiembrie, ora 19,00, la Teatrul Odeon, noua sa carte „Seducătoarea din Florenţa”, urmând ca a doua zi să se întâlnească şi cu cititorii de la Târg. Neagu Djuvara, autorul atât de îndrăgit în ultima vreme, mai ales de tineri, va lansa volumul „Amintiri şi poveşti mai deocheate”,   o colecţie de istorisiri selective despre anii adolescenţei sale, uitând interesat sau dezinteresat, exact momentul în care deţinea o serie de funcţii în primul guvern de după cel de-al doilea război mondial. Editura Alfa încearcă să forţeze publicul devorator de cărţi să adopte şi noua stea a book-marketingului american, scriitorul canadian Andrew Davidson, cel care a obţinut peste două milioane de dolari numai pe sinopsisul cărţii sale „Gargui”. Editorul român a investit doar în drepturile de autor 20.000 de euro, ca să nu mai spunem de publicitate. Păcat că nu a existat o traducere mai serioasă. Tot la Târgul Gaudeamus, Editura Paralela 45, care a dat o lovitură neaşteptată cu „Istoria critică a literaturii române” , încearcă să forţeze prin două sesiuni de autografe cu Nicolae Manolescu, noii tiraje. Cea mai absentă la capitolul lansări pare a fi Editura Corint, care continuă publicarea seriilor „Tunele”. Păcat că  Editura Brumar, care s-a remarcat prin ţinută şi titluri bine selectate, este în procedură de lichidare judiciară. Humanitas organizează evenimente, aşa cum ne-a obişnuit, în regim de metronom. Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Vladimir Tismăneanu vor fi prezenţi cu noi volume din genurile publicistice care i-au consacrat. Cartea „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul”, o scriere celebră a Hertei Muller despre realitatea dură a regimului cincentraţionar românesc şi turnătorii care i-au amărât viaţa, nu va apărea la Polirom, aşa cum ne-am fi aşteptat, ci la Editura Humanitas, probabil mai iute de mână la negocierile cu agentul literar al scriitoarei germane de origine română, câştigătoare a Premiului Nobel pentru literatură pe anul 2009. Dacă „Bookfest” a fost ediţia cu vânzări record pentru autorii Oana Pellea...

„Fingersmith” şi în România

Din vârful degetelor Sarah Waters Editura: Polirom Traducere: Ioanei Filat Polirom aduce pentru bookiseală romanul de succes al scriitoarei celebre deja pentru cărţile ei gay, Sarah Waters. După apariţia celei de-a treia cărţi ale scriitoarei de poveşti retro, „Fingersmith” (Din vârful degetelor), a fost nominalizată la Orange Prize şi Man Booker Prize, ultima apariţie fiind declarată cartea anului 2003 în Marea Britanie. Povestea din „Fingersmith ” este a lui  Susan „Sue” Trinder, o orfană crescută întrun cuib de borfaşi din cel mai rău famat cartier al Londrei. Învăţată de un şarlatan notoriu, Richard „Gentleman” Rivers, să o seducă pe o fată naivă dintr-un conac, pentru a pune mâna pe averea acesteia, Sue recurge la tot felul de şiretlicuri. Nu înţelegem de ce traducătorii români de la Polirom au o atitudine pudibondă. Fingersmith înseamnă, în argoul britanic, hoţ sau hoaţă. Poate mai acroşant ar fi fost un titlu „Hoaţa – povestea unei lesbiene din epoca victoriană” sau „Hoţomana”. Autoarea şi-a plasat acţiunea la începutul secolului XlX. Scrierea ei fiind adeseori considerată mai bună decât a celebrului Charles Dieckens de către critici. Romanul începe cu povestea orfanei Sue. Cu şapte ani în urmă, în casa soţilor Sucksby apare o femeie însărcinată. Aceasta dând naştere lui Sue. După arestarea ei pentru infracţiunea de crimă, micuţa rămâne la familia britanică. Crescută printre hoţi şi cerşetori, ea învaţă rapid deprinderile. Totul era liniştit pe Land street, până ce un anume  Richard Rivers, poreclit „domnul,” apare cu propunerea de a o lua ca servitoare în casa unei bogătaşe. “Noi îi spuneam aşa, pentru că era un domn în realitate. Avea o mamă, un tată şi o soră.  Toţi foarte umflaţi. El purta cu el o inimă care putea fi cucerită. Avea bani, dar i-a pierdut la jocuri de noroc”, mărturiseşte Sue. Domnul a găsit un serviciu de montator de pânze pe rame în atelierul unui colecţionar de tablouri.  Stăpânul aşezării,   Christopher Lilly, obsedat de colecţia sa de cărţi, trăia ca un sihastru. Doar nepoata sa orfană îl mai ajuta prin bibliotecă. A plănuit în secret să o ia de nevastă, fără ştirea unchiului. Urmărea apoi să o interneze  într-un ospiciu. Rivers a fugit la Londra pentru a-i da de ştire lui Sue. Cu  ea, angajată ca femeie de serviciu, putea să fie mai liber să-i...

Cartea genezei cu benzi desenate (FOTO) a stârnit protestele grupărilor religioase

Mai multe grupuri religioase din SUA au fost scandalizate, după apariţia pe piaţă a unei versiuni ilustrate a Bibliei. Cartea, publicată în urmă cu două luni, conţine imagini ale personajelor biblice care fac sex, informează The Telegraph. „Cred că totul este un mit, de la început până la sfârşit, cu prea puţine legături cu realitatea istorică. Sunt poveşti grozave. Dar să consideri aceste texte sacre, dăruite de Dumnezeu, este puţin înapoiat”, a declarat Crumb. Mike Judge, un reprezentant al Institutului Creştin a ripostat: „Acesta versiune a Bibliei este este totat nepotrivită pentru ceea ce reprezintă, în esenţă, planul lui Dumnezeu de salvare a omenirii. Biblia este un text foarte important pentru mulţi oameni şi ar trebui să fie tratat cu respectul pe care îl merită.” Imaginile care apar în carte au fost realizate de artistul american Robert Crumb. Cartea este descrisă de către editorii săi drept o „satiră scandaloasă” şi a fost publicată cu menţiunea că nu este recomandată...