Antoaneta Ralian – 105

Unul dintre premiile Târgului de carte Gaudeamus a fost acordat Antoanetei Ralian, traducător a peste o sută de cărţi.Puţină lume cunoaşte personajul. Un om modest de o înălţime recomandată clar de scrierile lui Humboldt, D.H. Lawrence, Henry Miller, pe care ea le-a tălmăcit într-o frumoasă limbă română. Într-o altă cultură ar fi fost la fel de cunoscută ca autorii pentru care a muncit. A venit Rushdie la Bucureşti. Câţi ştiu cât de greu i-a fost pe vremuri Antoanetei să-i traducă una dintre cărţi, pentru că englezul nu e uşor de înţeles? O ştiu ce-i care au dat piept cu scrierile lui şi s-au lăsat păgubaşi pe drum. Câţi dintre traducători nu ar fi publicat corespondenţa cu Irish Murdoch, minunata irlandeză, pe care a cunoscut-o în urmă cu 25 de ani într-un bar londonez şi a corespondat cu ea până la căderea în Alzeimer? Antoaneta le consideră taine de nedezlegat. Antoaneta Ralian s-a născut, cum altfel, într-o familie burgheză din Focşani. A persiflat cenzura, s-a ridicat cu mult deasupra celor care vremelnic i-au fost şefi. O sută cinci cărţi traduse. Şi când te gândeşti că unii nu citesc atâtea într-o viaţă. Un preşedinte al României recunoştea că nu a citit nimic şi a ajuns preşedinte. La aşa popor, un juvaer de traducător. Antoaneta Ralian este o punte de aur cu lumea civilizată.  La 81 de ani îşi contină peripeţia culturală, începută de pe vremea când era îndrăgostită adolescentin de un italian şi a tradus un autor din...

Cum l-a bătut Andreea Marin pe Stephane Audeguy

Stephane Audeguy, laureat al Academiei franceze, unul dintre cei mai de seamă eseişti şi povestitori din Pentagon, cunoscut mai ales pentru succesul editorial al „Teoriei norilor”, un adevărat tratat ştinţific, deopotrivă eseu sau roman de marcă, nu a avut succes în România. Prezent la Gaudeamus, cu un nou volum în colecţia atât de valoroasă Babel, „Noi, ceilalţi”, un roman de-o plasticitate luminoasă, o pictogramă a Kenyei sălbatice, în care există o pasiune nebună a iubirii, s-a întâlnit cu nimeni. La standul Nemira, pustiu la lansare. Românii nu l-au cunoscut, darmite să-i asculte vocea atât de vocală şi de inspirantă. O mână de oameni, alături de Valentin Nicolau, i-au fost în preajmă. Asta în timp ce la Andreea Marin, cu o lucrare de 700 de lei, despre poveştile sale culese din lume şi din viaţă, era sub asalt şi protecţia bodyguardului. „Ţoapele vând încă în România”, spunea o bătrână mirată de interesul redus pentru...

Gaudemus, de la Rushdie la Andreea Marin. Cum i-a învins Herta Müller din nou?

Târgul de carte de anul acesta s-a încheiat cu un succes neaşteptat. Numărul vizitatorilor a depăşit orice aşteptări. Românii sunt însetaţi de carte. În primele zile, Salman Rushdie şi editura Polirom au adus la târg aproape o mie de cititori. La standul Dacia, scriitorul britanic de origine indiană a dat autografe timp de cinci ore pe noua sa carte „Seducătoarea din Florenţa„. Sâmbătă, aglomeraţie mare. Lansări, minut cu minut, căldură, zgomot de turn Babel. Mulţi copii. Părinţii, în luptă cu cererile de Moş Nicolae, de abia au biruit. Mulţi se văiatau că nu au putut cumpăra tot ce voiau. „Sunt profesor de istorie la Călăraşi. Şi poet, în timpul liber. dar nu mi-am putut lua tot ce doream,”   ne spune un om între două vârste. Cititorii nu au putut să nu remarce micile amănunte. Cum Herta Müller i-a învins a doua oară pe cei pe care îi contesta atât de frenetic. Laureata Premiului Nobel trona imperial, fireşte pe un afiş portocaliu, deasupra lui Patapievici&comp, cărora le cerea în ultimul an demisia de la ICR, după scandalul cu „Antohi-colaborator al Securităţii”. De menţionat că acum Humanitas publică: „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul”, după ce în ziua nominalizării un comunicat al editurii conduse de Gabriel Liiceanu nici nu considera că autoarea germană de origine română ar avea vreo şansă la cel mai mare premiu de literatură.  „Aşa Herta a biruit”, spunea Doru Braia, unul dintre cunoscuţii dizidenţi români care a trăit tot în Germania. „Aici 90 la sută votează Băsescu,” spune realizatorul de emisiuni dure de pe N24. „Îşi păstrează privilegiile”, răspunde altul. Menţionăm că majoritatea celor din ICR fac parte dintre lăudătorii preşedintelui. De aici polarizarea culturii româneşti. Bedros Horasangian, armeanul cu poveşti gen Miss Parfumado, a fost răsplătit de mai tinerii săi colaboratori, Exarcu&comp, cu un film pe tema cărţii. Jovial, ca deobicei, a împărţit glume şi autografe în standul Editurii Corint. Puhoi de lume la Polirom. Mihaela Rădulescu a lansat o nouă carte. Se pare că editorii se bat pe orice titlu scris de vedete. La Tritonic, Andreea Marin a răsplătit admiratorii săi nu numai cu zâmbete, ci cu un volum: „Preţuieşte viaţa”, elegant prezentat, despre experienţele sale de viaţă, cu sfaturile date mămicilor. A avut câteva sute de cititori. Dacă criticul Nicolae Manolescu a...

Bâlă aduce cultura în puşcării

Ioan Bâlă, directorul administraţiei penitenciarelor din România, ne-a obişnuit cu lansările de carte în puşcării. Marius Ghilezan a lansat “Hoţia la români” în Penitenciarul de Maximă siguranţă de la Timişoara, unde era şef Bâlă, înainte de a fi numit mai marele peste toate instituţiile de profil. Acum, la Teatrul Nottara din Bucureşti, a organizat Festivalul Naţional al deţinuţilor “EXIT”, un proiect finanţat de PNUD şi de Programul Tineret în acţiune.  val După ce a condus Penitenciarul de maximă siguranţă  „Să fii femeie e mai greu decât să fii agricultor. Ai atât de mult de erbicizat, de recoltat, picioare de epilat, sprâncene de pensat, călcâie de frecat”, aceasta a fost una dintre replicile Alinei Horeanu, pe scena de la Nottara. Dacă pe scenă a reuşit să smulgă admiraţia celor prezenţi, în culise, actriţa Alina nu-i vorbăreaţă, preferă să-şi ascundă faţa în părul negru. „Are ea grijă de noi, e mai puternică!”, spun băieţii despre singura fată din trupă, o tânără frumoasă, cu ochi mari, albaştri, şi piele de sidef. Povestea căreia i-a dat viaţă alături de alţi zece colegi este cea a unui fost deţinut care se întoarce în libertate după 20 de ani şi nu este acceptat de societate. Retrăieşte la infinit păcatul de a-şi fi ucis fratele, iar zbuciumul său sufletesc se încheie prin moarte. Întâmplările puse în scenă de actorii-deţinuţi de la Iaşi „încep în libertate”.„Societatea ne etichetează. Adevărul e că sunt oameni care n-au nicio şansă. Dacă ies, vin iar şi tot aşa. Dar sunt şi oameni care vor să facă ceva”, spune Andrei, unul dintre membrii trupei, reporterului...

Niţchidorf, pe harta lumii

De cînd Herta Müller a devenit laureata premiului Nobel pentru literatură, satul ei natal, Niţchidorf, ca şi oraşul Timişoara, unde scriitoarea a urmat liceul şi facultatea, unde a debutat literar, unde a fost apoi aprig urmărită de securitate, pe care l-a părăsit definitiv în anul 1987, emigrînd în Germania, s-au transformat laolaltă cu instituţiile lor mari şi mici, în adevărate centre de pelerinaj.   Din toate colţurile Europei, jurnalişti, cameramani, reporteri, corespondenţi de profesie şi de ocazie ai presei scrise şi televiziunii au pornit la drum spre a satisface şi întreţine în acelaşi timp curiozitatea cvasi-“voyeuristă” a unui public avid de a cunoaşte detaliile biografiei de-acum celebrei autoare. Însuşi faptul că Herta Müller a văzut lumina zilei şi a copilărit într-un sat “uitat de lume” din cîmpia Banatului, a conferit aşezării locuită odinioară majoritar de germani, o aură exotică, spectaculoasă, nelipsită de o anumită “sacralitate” în mitologia literară. Hipermediatizarea unui ţinut care pînă deunăzi trece drept o “terra incognita” pe harta continentului, este însă şi o componentă a unei, de altfel, străvechi tendinţe, de a accede la operă pe poarta biografiei, de a explica miracolul textului literar şi în baza unui spirit al locului. Invitaţii topografice de a porni la drum Cu foarte multă vreme înainte ca juriul Academiei Suedeze să se decidă a-i acorda de către mulţi rîvnitul premiu, Herta Müller îşi povestea, într-un discurs pur oral, în secvenţe strict delimitate, pe două discuri compacte, copilăria şi adolescenţa. Editura “SUPPOSÉ” din Berlin, realizatoarea acestui tulburător document literar, adăugase înregistrării şi o hartă detailată a Banatului şi un plan al localităţii Nitzkydorf. Era, într-un anume fel, şi o invitaţie topografică de a porni la drum. Ceea ce s-a şi întîmplat după ce, pe 8 octombrie, Herta Müller devenise laureata Nobelului, fiind ea însăşi supusă unui asalt mediatic copleşitor, obositor, greu suportabil şi lipsit de precedent pentru autoarea atît de reţinută, de rezervată în relaţiile cu jurnaliştii. Pe bună dreptate, după cum se va vedea. Foştii ei colegi de şcoală, de studii, vechi prieteni, majoritatea emigraţi şi ei în Germania, au fost contactaţi de presă, în cazul în care s-au bucurat de o relativă notorietate, ori, s-au înscris de la sine la cuvînt, simţind că ar avea ceva de spus. Din păcate, nu lipsesc nici tonalităţile rău voitoare Dincolo de...

Tot ce ştie Rushdie despre România:”Dracula, Nadia şi Ionesco”

Aseară, la Teatrul Odeon, „Seducătoarea din Veneţia”, cu Salman Rushdie pe post de actor al propriilor scrieri, s-a jucat cu sală plină. Mai mult, câteva sute de cititori nu au mai putut intra la întâlnirea cu scriitorul britanic de origine indiană. Fiind prezent pentru prima oară în România, a spus că tot ce ştie despre ţara noastră este: „Dracula, Nadia şi Ionesco” . A mărturisit că în tinereţe a jucat chiar în două piese ale celebrului dramaturg de origine română. În rest nimic. E curios de Transilvania. A declarat că nu vrea să scrie o carte despre Dracula şi că Vlad Ţepeş a apărut ca personaj în „Seducătoarea din Florenţa”, unul dintre cele mai noi volume ale sale, din motive istorice. „Cred că vampirii ar fi de preferat masacrelor de acolo”, a subliniat acesta, referindu-se la perioada istorică pe care o tratează în „Seducătoarea din Veneţia”. Astăzi, începând cu orele 17,00, va fi prezent la standul Editurii Polirom din cadrul Târgului de carte...

Salman Rushdie, Neagu Djuvara şi Andrew Davidson, vedetele Târgului de carte Gaudeamus 2009

Salman Rushdie, celebrul scriitor englez de origine indiană, cunoscut mai ales după publicarea „Versetelor satanice” (1988), considerate antiislamiste, fiind condamnat la moarte de un tribunal iranian în timpul Ayatollahului Khomeini, va fi prezent la Bucureşti, încă din prima zi a Târgului de carte Gaudeamus, care se va organiza la Romexpo, în perioada 25-29 noiembrie 2009. Scriitorul englez va lansa marţi 24 noiembrie, ora 19,00, la Teatrul Odeon, noua sa carte „Seducătoarea din Florenţa„, urmând ca a doua zi să se întâlnească şi cu cititorii de la Târg. Neagu Djuvara, autorul atât de îndrăgit în ultima vreme, mai ales de tineri, va lansa volumul „Amintiri şi poveşti mai deocheate„,   o colecţie de istorisiri selective despre anii adolescenţei sale, uitând interesat sau dezinteresat, exact momentul în care deţinea o serie de funcţii în primul guvern de după cel de-al doilea război mondial. Editura Alfa încearcă să forţeze publicul devorator de cărţi să adopte şi noua stea a book-marketingului american, scriitorul canadian Andrew Davidson, cel care a obţinut peste două milioane de dolari numai pe sinopsisul cărţii sale „Gargui„. Editorul român a investit doar în drepturile de autor 20.000 de euro, ca să nu mai spunem de publicitate. Păcat că nu a existat o traducere mai serioasă. Tot la Târgul Gaudeamus, Editura Paralela 45, care a dat o lovitură neaşteptată cu „Istoria critică a literaturii române” , încearcă să forţeze prin două sesiuni de autografe cu Nicolae Manolescu, noii tiraje. Cea mai absentă la capitolul lansări pare a fi Editura Corint, care continuă publicarea seriilor „Tunele„. Păcat că  Editura Brumar, care s-a remarcat prin ţinută şi titluri bine selectate, este în procedură de lichidare judiciară. Humanitas organizează evenimente, aşa cum ne-a obişnuit, în regim de metronom. Radu Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Vladimir Tismăneanu vor fi prezenţi cu noi volume din genurile publicistice care i-au consacrat. Cartea „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul„, o scriere celebră a Hertei Muller despre realitatea dură a regimului cincentraţionar românesc şi turnătorii care i-au amărât viaţa, nu va apărea la Polirom, aşa cum ne-am fi aşteptat, ci la Editura Humanitas, probabil mai iute de mână la negocierile cu agentul literar al scriitoarei germane de origine română, câştigătoare a Premiului Nobel pentru literatură pe anul 2009. Dacă „Bookfest” a fost ediţia cu vânzări record pentru autorii Oana Pellea...