„Aşteptând ceasul de apoi”, un roman al lui Dinu Pillat, aşteptat jumătate de secol

Editura Humanitas si Institutul Cultural Roman lansează joi, 20 mai, ora 18.00, la sediul ICR (Aleea Alexandru nr. 38), romanul Aşteptând ceasul de apoi, de Dinu Pillat. Evenimentul de lansare va fi urmat de o dezbatere la care vor participa Monica Pillat, Ion Vianu, Mircea Cărtărescu, Ion Podaşca, Virgil Tarau, Dan C. Mihailescu, Gabriel Liiceanu. Dezbaterea va fi moderata de Horia-Roman Patapievici. Citiţi mărturia zguduitoare despre găsirea manuscrisului....

Demi Moore vrea să scrie un roman autobiografic

Actriţa Demi Moore a (47 de ani) anunţat recent că doreşte să-şi scrie memoriile sub forma unui roman autobiografic. Ea este căsătorită cu mai tânărul Ashton Kutcher şi are trei copii Rumer, 21 de ani, Scout, 18 ani, si Tallulah, 16 ani, cu actorul Bruce Willis. Cartea autobiografică nu este prima întâlnire a actriţei cu lumea literară, ci a contribuit la realizarea unei cărti care oferă sfaturi vitale pe care o femeie trebuie să le ştie în aceasta viaţă. La acest proiect au mai colaborat Madonna şi Cameron Diaz, care şi-au asternut părerile lor faţă de...

Gabriel Liiceanu – Declaraţie de iubire

Paginile acestei cărţi s-au născut dintr-o idee simplă: fiecare om îşi alcătuieşte de-a lungul vieţii un edificiu afectiv. Măsura în care el este e dată de consistenţa acestui edificiu, de mâna aceea de oameni – ei nu pot fi mulţi – pe care i-a preluat în el şi pe care i-a iubit fără rest, fără umbră, şi împotriva cărora spiritul critic, chiar dacă a fost prezent, a rămas neputincios. Aceşti oameni puţini care ne fac pe fiecare în parte să nu regretăm că suntem reprezintă, chit că o ştim sau nu, stratul de protecţie care ne ajută să trecem prin viaţă. Fiecare om face faţă la ce i se întâmplă pentru că este protejat în felul acesta. Fără acest zid de fiinţe iubite care ne înconjoară (indiferent că ele sunt sau nu sunt în viaţă), noi nu am fi buni de nimic. Ne-am destrăma precum într-o atmosferă în care frecarea este prea mare. Sau ne-am pierde, ne-am rătăci pur şi simplu în viaţă. Dacă ura celorlalţi – covârşitoare uneori –, invidia lor, mârşăvia lor sunt neputincioase este pentru că există câţiva oameni pe care îi iubim până la capăt. Despre acesti oameni este vorba în Declaraţie de iubire.  Ei poarta numele de Monica şi Virgil lerunca, Noica, Sebastian sau Cioran, Henri Wald, Andrei Pleşu sau Horia Bernea. Alteori sunt anonimi, sunt oameni aruncaţi în gropile comune ale istoriei şi pe care numai iubirea, ca revers al urii care i-a împins acolo, îi poate readuce în amintirea noastră. (Gabriel Liiceanu) de acelaşi autor: Apel către lichele Cele trei norme ale mamei. Prăjitura interzisă Despre limită Întâlnire cu un necunoscut Scrisori către fiul meu Cearta cu filozofia Uşa...

Petre Ţuţea despre guvernanţii de drept comun (video)

„Am făcut 13 ani de puşcărie pentru un popor de idioţi” -” Ăştia trebuie daţi jos cu parul. Că nu sunt politici, sunt de drept comun”(Petre Tutea) „Ăştia toţi sunt clienţii Codului Penal…sunt infractori, nu oameni politici” „A fi anticomunist înseamnă a apăra Codul Penal” „Anarhiştii sunt nişte jandarmi morali, nu sunt politici” „Ăştia trebuie trataţi ca tâlharii, ca violatorii de...

Proba adevărului

Doru Braia Este deja greu şi, după cum arată perspectivele, va fi din ce în ce mai greu. România a ajuns într-un impas major după ce, vreme de douăzeci de ani, şi-a cam jucat destinul la ruletă. Indiferent de avertismentele primite de-a lungul timpului, s-a năpustit cu incoştienţă spre mize mari, fără nici un fel de acoperire, ajungând astăzi, precum jalnicul personaj al lui Dostoievski, cu tâmpla aproape lipită de „revolverul” Istoriei. Şi ea, Istoria, nu prea acordă… graţieri! Am scris în două decenii cât alţii în douăzeci de vieţi, încercând să semnalez şi eu duiumul de erori comise chiar din momentul în care, dobândind Libertatea, oamenii au crezut (prima eroare!) că s-au lepădat spontan şi de Răul ce se cuibărise pervers în conştiinţa românimii. Unii m-au privit cu indiferenţă, alţii cu circumspecţie, cei mai mulţi cu măsluită superioritate şi doar foarte puţini admiteau argumentele izvorâte din experienţa acumulată tocmai în Viitorul la care, fără a avea habar, jinduia o ţară întreagă. Acum, efectele erorilor vor ieşi toate deodată la suprafaţă. România va avea, implacabil, proba adevărului. Al adevărului crud, neiertător… La început a fost o revoluţie. Speriaţi însă de radicalismul inerent al acesteia, românii au înfrânat-o când nici nu începuse bine şi, astfel, paradoxalul a înlocuit normalitatea, iar Minciuna a rămas neclintită pe frontispiciul unei Românii invitate reverenţios la „tangoul” internaţional. Înmărmuriţi, observatorii sesizau cum, sub lozincile anticomuniste, se lăfăiau în continuare cei mai veroşi dintre comunişti şi cum, dintr-o dată, o ţară întreagă a fost transformată într-o simplă Sursă, din care s-au înfruptat cu neruşinare toţi, până când sărmana s-a ruinat de-a binelea. Ceauşescu ajunsese la zidul de la Târgovişte pentru „doar” 11 miliarde de dolari, în vreme ce, după execuţia acestuia, zeci şi zeci de alte miliarde au căzut pradă cohortelor perindate succesiv pe la frâiele Puterii. S-au volatilizat capacităţi economice încă funcţionale, au dispărut Bănci cu seifuri doldora de valută forte, s-au angajat datorii imense, fără nici un pic de discernământ, dezmăţul devenind deviza oricăruia îşi dorea să nu care cumva să rămână în urma atâtor şi atâtor… „oameni de bine” (termen ce a înlocuit „revoluţionar” deja perimatul „tovarăşi”). Fost-a cineva măcar tras de mânecă? Fost-a vreunul obligat să pună la loc ceea ce şi-a însuşit cu mârşavă rapacitate? În afară de câţiva „puricei”, nu...

Ce sunt Idolii forului? – interviu cu Sorin Adam Matei

Idolii forului, cartea coordonată de Sorin Adam Matei, autorul celebrei sintagme”Boierii minţii”, nici nu a apărut în librării şi provoacă deja dezbateri. Ieşim din feudalismul cultural şi intrăm în rând cu lumea sau continuăm să suportăm modelul de gaşcă? Cunoscutul profesor american, specialist sociologia comunicării, încearcă să răspundă şi să lămurească cititorii BOOKiseala.ro Ilă Citilă: Ce sunt idolii forului? Sorin Adam Matei: Idolii forului sunt obsesiile și fetișurile culturale ale lumii paramoderne în care trăiesc intelectualii de ”elită” din România. Autorii cărții se preocupă în principal de unul dintre acești idoli: aspirația intelectualilor publici de a fi proclamați genii și de a dirija viața publică în virtutea unei culturi generale encilopedice, de multe ori amatoare. Adularea acestor idoli asunde adevărata problemă a României contemporane: nevoia de intelectuali specialiști, care să propună programe concrete pentru multele probleme sociale post-comuniste. Între acestea s-ar număra reforma educației, eliminarea distanței sociale și culturale dintre sate și orașe, reducerea rasismului și xenofobiei, reducerea privilegiilor sociale, modernizarea culturii, etc. I.C. De ce este o clasă de mijloc de preferat ”elitei” intelectuale? SAM: Pentru că punctual, la anumite probleme, specialiștii ar face sau ar fi făcut o treabă mai bună. Gândiți-vă ce bine ar fi fost dacă CNSAS-ul ar fi fost populat din start numai cu juriști și istorici profesioniști fără partizanate politice? I.C: Cei care fac canonul literar (si nu numai) trebuie să dispară? Cine vine in locul lor? SAM: Vreau să afirm că, în opinia mea, trăind într-o lume liberă, fiecare trebuie lăsat să facă ce vrea. E loc pentru toată lumea, iar dreptatea ideilor și paradigmelor de gândire trebuie măsurată prin lupta dreaptă a argumentelor și ideilor. De aceea, cred că problema trebuie pusă așa: câte de multe canoane își poate permite cultura modernă să genereze și susțină? Cum poate o școală de gândire să convingă lumea că paradima acesteia e mai bună decât oricare alta? Volumul nostru, care e produsul a câtorva generații și orientări sociale și politice diferite, este un model de dialog, de conversație între voci profund individualizate. Este un exemplu de discutare, uneori în contradictoriu, a mai multor soluții de viață sau cultural. I.C: Ce propuneți? SAM: Autorii volumului propun ce propunea și Creangă: dacă e cal să tragă, dacă e copil să se joace și dacă e popă...

Şi Google intră în bătălia cărţilor digitale

Google Editions se vrea un competitor al lui Kindle, produs de Amazon. După ce Apple a fost acuzat de încălcarea legilor concurenţei, iar principalul vânzător de cărţi de folosirea unor opere fără a avea drepturi de autor, Google vrea să exploateze rezervorul său imens de web-site-uri, precum şi apreciabila sa bază de date. Atuul companiei este că va instala dispozitive pe site-urile care vor să vândă cărţi digitale şi vor acorda comisioane acestora. Practic, cititorul nu va mai avea nevoie să dea bani pe e-reader şi va putea citi direct pe calculatorul pe care-l are. Compania americană va produce softuri pentru ca lectura să fie mai uşoară, au anunţat...