Primul Maraton de lectură: “Pasionanta zi a cărţii citite”

În weekend, în Aula Academiei Române, fundaţia Delta a organizat primul maraton de lectură de la noi. Timp de peste zece ore,  Călin Georgescu, Bedros Horasangian, Mircia Dumitrescu, Niels Schhneker, Irinel Popescu, Oreste Teodorescu, Alexandru TOCILESCU, Varujan Vosganian , Mircea Albulescu, Radu F. Alexandru, Gabriel Biriş, Dan Bordeianu, Constantin Bălăceanu-Stolnici , Marius Ghilezan, Andreea Vass,  Gheorghe Florescu şi Alex Todericiu au ţinut în priză audienţa cu texte din mari scriitori. Unii au preferat să citească din opera proprie, alţii mai modeşti din a altora. Tinerii de la De Moley, o organizaţie celebră în America, prezentă acum şi la Bucureşti au deschis şi închis reuniunea, în care Doru Braia a făcut un adevărat spectacol. Dacă Marius Ghilezan a citit din „Regele se închină şi ucide” a Hertei Muller, punând textul său despre patrie în antiteză cu proaspătul câştigător al Ordinului de Cavaler oferit de Cotroceni, Horia Roman Patapievici, Oreste Teodorescu a citit un eseu despre Cuvânt. A explicat foarte inteligent că omul este doar un coautor, creaţia a fost făcută de către o singură entitate. Politologul Alex Todericiu a fost cel care a adus Viena mai aproape de noi.Constantin Vişoianu a fost fananţatorul serii.  Ideea acţiunii în care s-a mai dat ici, pe colo şi la gioale, dar fără ca cineva să fie scos pe targă a fost a lui. A promis asistenţei că va mai recidiva cu una de poezie. A meritat...

Traian T. Coşovei şi Aida Hancer la Institutul Blecher

Duminică 17 octombrie, ora 14.30, cafeneaua Dalles a fost plină  cu ocazia reuniunii de celei de-a XXVll a Institutului Blecher Au citit poezii: Traian T. Coşovei şi Aida Hancer. Dacă primul este  unul dintre cei mai reprezentativi poeţi ai optzecismului, dar care totuşi nu a confirmat aşteptările mari după apariţia volumului Ninsoare electrică (1979),  mai tânăra sa colegă, Aida Hancer, poeate fi o voce autentitică de perspectivă, fiind nevirusată trendurile supralicitate ale momentului. Amfitrionul acţiunii a fost acelaşi Claudiu Komartin. Cu acest prilej, s-a lansat noul volum – cel de-al 25-lea – „Aerostate plângând” de Traian T. Coşovei. Evenimentul este susţinut de...

Horia Roman Patapievici, decorat de Traian Băsescu cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler

Filosoful Horia-Roman Patapievici, actualul preşedinte al Institutului Cultural Român, a fost decorat recent de Traian Băsescu, preşedintele României, cu Ordinul Naţional Serviciul Credincios în grad de Cavaler,  „in semn de înaltă apreciere pentru contribuţia avută în domeniul istoriei ideilor, pentru talentul şi originalitatea dovedite în cercetarea marilor teme ale culturii contemporane, contribuind, pe această cale, la animarea vieţii intelectuale româneşti şi la promovarea libertăţii de gândire şi exprimare în acord cu principiile democraţiei”, scrie în Monitorul Oficial. Au mai primit Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor – Categoria A „Literatura” scriitorii şi criticii literari Adriana Bittel, Doina Constantinescu, Gabriel Chifu, Cassian Maria Spiridon şi Ionel Mircea Vartic. Preşedintele Traian Basescu a oferit şi Ordinul Meritul Cultural în Grad de Ofiţer – Categoria A „Literatura” lui Adrian Alui Gheorghe, Dumitru Chioaru, Horia-Razvan Gârbea, Nicolae Oprea, Irina Poanta (Irina Petras), Gheorghe Pop, Silaghi (George Vulturescu), Adrian-Popescu Roman şi Alexandru Vlad. Acelasi titlu, în grad de Cavaler, tot la Categoria A „Literatura” a fost acordat următorilor scriitori: Adriana Babeţi, Leo Butnaru, Vasile Dan, Alexandru Dobrescu, Ion Bogdan Lefter şi Mircea Opriţa. În condiţiile în care Herta Müller a refuzat aceste Ordine, ce valoare mai...

Licuriciul

Pentru ca despotului să nu i se pronunţe numele i se spunea simplu Licuriciul avea palat păzit de grauri ciorile-i duceau trena de la genunchiul broaştei în paturi din harem corbii nu-i ciuguleau ochii pupau doar pulpana şi lăudau Mărita administraţie pădureaţă. La drumul mare, lotrii zeciuiau ca trântorii stupii în staul, guzganii dictau dreptul de a fi vită din foişor, unde nu mirosea balega apărători vegheau tecile de brusturi ca nu care cumva din ostilitate – şi prea multă libertate- să rânjească la parada lohiilor de pradă. De foame şi de viaţă grea viermuiau dobitoace printre grăunţe şi blana şi-o dădeau pe biruri şacalii – în pături conducătoare – organizau zapcimea întâiului sus pus. Muştele aveau imperiul lor şi fustele muşcau pământul sub apăsătoarea Sa luminăţie. O seamă de condori vegheau ca strălucirea să nu clipească roiuri de miere să curgă-n veselie cămărilor să nu le scadă gravitaţia prea binelui să-i crească imponderabilitatea nu cumva  felinele de companie să-şi piardă puterea de seducţie şi pofta de...

„Tunele”, în curând şi pe ecrane

  Cel mai aşteptat film pentru copii urmează să apară în curând. Regizorul Vincenzo Natali anunţă că filmul TUNELE se află în ultima fază a pregătirilor. Bestseller-ul internaţional TUNELE, tradus în peste 40 de limbi, a intrat în producţie cinematografică după ce drepturile de ecranizare ale acestei serii au fost achiziţionate pentru 1 milion de dolari! Seria TUNELE, publicată la Editura Corint Junior, parte componentă a Grupului Editorial Corint, cuprinde până în momentul de faţă trei titluri, urmând ca Mai aproape, cel de-al patrulea volum, să apară în cursul lunii noiembrie. Roderick Gordon&Brian Williams – Tunele Roderick Gordon&Brian Williams – Tunele. În adâncuri… Roderick Gordon&Brian Williams – Tunele. În cădere liberă De asemenea, autorii anunţă că lucrează intens la cea de-a cincea carte a seriei, Spiral, care urmează a fi publicată în luna octombrie a anului 2011. Ultimul volum, al cărui titlu nu a fost încă ales, va apărea  în anul 2012. Autorii au dezvăluit în avanpremieră faptul că în volumul Spiral complotul Styx va atinge apogeul, iar confruntarea, care va implica şi poporul dispărut, descris în volumele anterioare, se va desfăşura atât în lumea subterană, cât şi în Suprasol. Seria TUNELE continuă să fie una dintre cele mai de succes serii de fantasy ştiinţific pentru copii a tuturor timpurilor, cu o armată de fani underground în întreaga lume.       „Cărţile din seria TUNELE au un ritm alert, sunt captivante şi, pe alocuri, înfricoşătoare şi sângeroase.” – Philip Ardagh, Guardian Cei doi autori au fost prezenţi în 2008 la Bucureşti. Roderick Gordon locuieşte împreună cu soţia şi copiii în Norfolk, iar Brian Williams, în East London. Amândoi au fost dintotdeauna fascinaţi de săpăturile arheologice. Brian a copilărit în cartierul Edge Hill din Liverpool. Acolo a avut ocazia să exploreze magnificul şantier arheologic iniţiat în secolul al XVIII-lea de un om de afaceri local, Joseph Williamson – tunele destul de mari cât să te plimbi cu trăsura prin ele, care mai există şi astăzi. Pentru Roderick Gordon, legăturile cu arheologia sunt şi mai directe. Stră-stră­bunicul lui, William Buckland, a fost considerat unul dintre întemeietorii geo­logiei, iar în 1924 a descoperit un dinozaur, care îi poartă numele. Atât Roderick, cât şi Brian sunt fas­cinaţi de ideea existenţei unei adevărate lumi subpământene şi citează, ca inspiraţie, sistemele şi construcţiile subte­rane...

Frustrările lui Gabriel Liiceanu, pe TVR

Nici n-a plecat bine Herta Müller din Bucureşti, ce mai freamăt, ce mai zbucium printre intelectualii ofuscaţi că nu li s-a recunoscut tăcerea din timpul comunismului – drept un act de „rezistenţă prin cultură” (poate fi un pleonasm) – de către distinsa doamnă, laureată a premiului Nobel pentru literatură şi intelectualii vizaţi au sărit să acuze. După ce Mircea Cărtărescu a publicat în Evz O nedreptate, Gabriel Liiceanu, pierzându-şi calitatea de editor al operelor scriitoarei de limbă germană, a simţit nevoia să dea o replică în lipsă pe canalul de casă al preşedintelui Traian Băsescu. Transcrierea integrală a monologului, aici! Total nepoliticos şi ireverenţios să faci public conţinutul unei discuţii private dintre Radu Filipescu (disident veritabil) şi Herta Müller, dar când frustrările te apasă, devii din intelectual public o simplă caţă…! Şi apropo….Gabriel Liiceanu nu s-a dezis de Traian...

La Berlin, premiera unui film despre Aktionsgruppe Banat

La Berlin a avut loc premiera documentarului „An den Rand geschrieben” – Scriitori germani, originari din Romania, in vizorul Securităţii”, semnat de Helmuth Frauendorfer şi Michael Baum. La eveniment a fost invitată şi Herta Herta Müller, laureata premiului Nobel pentru literatura din 2009, una dintre protagonistele peliculei, informează Deutsche Welle. Au fost urmăriţi şi persecutaţi. Au încercat să-i convinga să colaboreze cu Securitatea.Îsi exprimau dorinţa de libertate prin literatură, atât cât era posibil într-un sistem totalitar şi se regăseau în muzica Beatles şi Rolling Stones. „Nişte nebuni de 20 de ani”, povesteşte autorul Richard Wager în film, „care s-au apucat să întemeieze Grupul de Acţiune Banat”. Sala de cinematograf a fost arhiplină la premiera documentarului „An den Rand geschrieben”, regizat de Helmuth Frauendorfer şi Michael Baum. Filmul abordează subiectul urmăririi de către securitate a scriitorilor germani din Banat şi evoluţia, în context, a literaturii de limbă germană în vestul României, în anii ’70 şi ’80. Regizorul prezintă viaţa autorilor, curajul lor de a se revolta, experienţele trăite de fondatorii Grupului de Acţiune Banat sub regimul comunist. Un contrast brutal între cultura şi politica de la acea vreme, revăzut din perspectiva prezentului. Protagoniştii filmului documentar relatează întâmplările prin prisma unui puzzle al trecutului, pus acum laolaltă şi redescoperit ulterior în dosarele Securităţii. Laureata premiului Nobel pentru literatură din 2009, scriitoarea  Herta Müller, autorii Gerhardt Csejka, Johann Lippet, Horst Samson, William Totok si Richard Wagner povestesc despre o tinereţe tulburătoare, dominată, pe de o parte de curaj, petreceri underground, baluri organizate în comunitatea şvabilor din Banat, cultura flower-power, dorinţa de a schimba ceva prin literatură şi, pe de altă parte, de teamă, urmărire şi arestări. Recunoaşteţi eleva de liceu? Cu ocazia premierei, fundaţia „Memorialul Hohenschenhausen”, dedicat victimelor comunismului din fosta RDG, a organizat o dezbatere pe tema influenţei pe care a avut-o infiltrarea poliţiei politice în România comunistă asupra vieţii şi operei scriitorilor germani din Banat. La eveniment au fost invitaţi şi protagoniştii filmului documentar. Deschiderea a fost făcută de preşedintele fundaţiei, Dr. Hubertus Knabe, moderator fiind Ernest Wichner, în prezent director al Literaturhaus Berlin şi unul dintre membrii fondatori ai Grupului de Acţiune...