David Esrig la Cafeneaua critică

Invitatul ediției de miercuri 27 octombrie a Cafenelei critice este marele regizor de teatru David Esrig. Autor, la sfîrșitul anilor 1960, al legendarului spectacol Nepotul lui Rameau, după Diderot, cu tinerii actori Gheorghe Dinică și Marin Moraru, David Esrig s-a exilat în urmă cu aproape patru decenii, mai întîi în Franța, apoi în Germania. Fondator al Academiei de teatru și film Athanor din Burghausen, regizorul s-a implicat în ultimii ani şi în programe adresate tinerilor actori români. La 75 de ani, împliniți pe 23 septembrie, David Esrig vine la Cafeneaua critică pentru un dialog cu publicul, cu studenţii şi cu colegii săi din lumea teatrală. Amfitrion: Ion Bogdan Lefter. Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, seria a doua – în perioada noiembrie 2008-iulie 2009 la Cluburile A şi The Silver Church, iar seria actuală, a treia, a fost inaugurată în martie 2010 la Club Control*. * Cafeneaua critică Miercuri 27 octombrie 2010, orele 18.30.00-21.00 Club Control Bucureşti, Str. Academiei nr. 19 (în Pasajul Victoriei, intrarea dinspre Str. Academiei/Institutul de Arhitectură/Biserica Enei; în pasaj, prima intrare pe stînga) tel.: 0733-927.861 e-mail: feedback@control-club.ro...

Regele meu

Marius Ghilezan Bunica mea a cerut să fie servită în greaua trecere a vămilor cereşti cu un portret sub rever al unui domn, plin de mister. Prost educat şi lipsit de înţelegere, am crezut, la vârsta minciunilor de alţii mestecate, că domnul nu e decât un amant pe care eu, juvete,  aruncat în joc, n-am voie să-l mărturisesc. Urcat în pod, după comuniunea sa din groapă -dragoste, pe veci aşezată- am descoperit figura celui ales în pagini de sepia era Regele...

Regele Mihai – 89 de ani. În curând Biblioteca Familiei Regale şi pe net

Bookiseala.ro, împreună cu Principele Radu al României, pregăteşte lansarea pe internet a Bibliotecii Casei Regale. Să nu uităm că Regele Carol l a fost primul domnitor care a deschis universităţi şi biblioteci pentru românii care nu aveau posibilităţi financiare. Actuala Bibliotecă Central Universitară a fost construită la propunerea sa. Regina Elisabeta, cu pseudonimul literar Carmen Sylva, a sprijinit enorm promovarea culturii române. Ce ar fi fost George Enescu fără mecenatul ei? Deşi neamţ, Carol l a făcut în 48 de ani de domnie cât toţi şefii de stat la un loc. Câteva din cărţile aflate în Magazinul Bookiseala.ro: Povestea vieţii mele (trei volume) + Capitole târzii din viaţa mea (cadou); Ivor Porter – Mihai I al României. Regele şi ţara; Gabriel Badea Paun – Carmen Sylva; Carmen Sylva – Colţul penaţilor mei.Vol 2; Paul D. Quinlan – Regele playboy. Carol al-2-lea al României; Regina Ana a României – Un război, un exil, o viaţă; Principesa Ileana – Trăiesc din nou Dinastiei româneşti îi datorăm construcţia României moderne. Cum ar fi arătat azi ţara noastră dacă în 1990 se revenea la Monarhie? “Dacă sunt poet şi eu,/E, c-am biruit în luptă/Cu oştiri întregi de demoni,/Cu puteri, vai, şi ale lumii/Şi ale sufletului meu.” (strofă, Luptă, Carmen...

Duelul ardelenilor la Bucureşti: Ion Mureşan şi Ioan Es. Pop

În acompaniamentul lui Mircea Tiberian, venit cu o vocalistă de excepţie, Nadia, Ion Mureşan şi Ioan Es. Pop (probabili cei mai apreciaţi poeţi ai momentului), avându-l ca arbitru pe Ioan Groşan, au dat un recital de gală la MNLR, sâmbătă 23 octombrie 2010. Ion Mureşan, venit cu pălinca la pachet, a intrat rapid în forma care l-a consacrat. Poemul alcoolicilor a fost cel mai gustat de...

Frumuseţea care nu întristează

Octavian Soviany Volumul antologic “:până mereu” ne permite o privire de ansamblu asupra liricii lui Gabriel Daliş, poet cu o evidentă individualitate artistică, al cărui discurs puternic personalizat reuşeşte să evite locurile comune ale douămiismului. Indiferent la ultimele mode poetice, acest autor de o rară discreţie, care a reuşit multă vreme să treacă aproape neobservat, scrie o poezie mereu egală cu sine (de unde caracterul perfect unitar al recentei sale antologii) din care lipsesc decorurile mizerabiliste şi accentele de reportaj autobiografic (atât de frecvente la colegii săi de promoţie), substituite prin aglutinări imagistice neobişnuite ce se constituie în viziuni pline de stranietate, care amintesc uneori (în spiritul, dar nu şi în litera lor) de procedeele configurative ale oniricilor. Căci, pe urmele lui Baudelaire (evocat de altfel în admirabilul poem brăţări), Gabriel Daliş pare să mai creadă încă în capacităţile imaginaţiei de a face concurenţă realului; el nu transcrie reportericeşte experienţe de viaţă, nici nu apelează la confesiunea impudică şi netransfigurată, ci, cu migala unui meşter de mozaicuri, încearcă să descopere echivalentul imagistic al stărilor sale lirice, uneori cu rafinamente de vechi şi încercat caligraf, pornit (aşa cum singur o spune într-un poem) pe urmele “frumuseţii care nu întristează”. În felul acesta, trăirea se sublimează, îşi pierde o parte din încărtura de tenebros, iar ontologicul devine în felul acesta estetic. Deoarece fondul sufletesc din care se nasc viziunile lui Gabriel Daliş e unul anxios, traversat de spaime şi frisonări dureroase: chiar şi peisajele paradisiace pe care le configurează poetul sunt întunecate brusc (ca la Trakl) de apariţia unor prezenţe neliniştitoare: “:după dragoste a plouat o noapte/ animale se adăposteau sub cele mai mari frunze/ de pe pământ/ verzi râurile printre arbori – / va trece norul, iar roua o vom culege argintie încă/ pentru pui// sare iepurele în lăstăriş/ întunecată e blana lui de melancolie// însă nori grei nu încetau să apară/ dintr-un cer superior/ terasă umedă, folie peste lume” (evoluţie). Obiectele pot dobândi, în această lume care e mereu într-un echilibru fragil (“rezemată de ploaie”), pare mereu gata să se destrame, o ciudată ostilitate (“numai diavoli/ râdeau pe covor/ eu îi vedeam culcat pe salteaua de sânge/ cum dintele alb vede carnea prin muşcătură”) iar viziunea se converteşte într-un coşmar, imaginile lui Daliş fiind, din momentul acesta, veritabile hieroglife...

Conferinţă Basarab Nicolescu la Muzeul Naţional al Literaturii

Basarab Nicolescu susţine joi, 28 octombrie 2010, ora 17.00, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii Române din Bdul. Dacia nr. 12, conferinţa: „Transdisciplinaritate – Ştiinţă, Spiritualitate, Societate” Basarab NICOLESCU Fizician onorar la CNRS şi Universitatea Paris 6, Franţa. Profesor la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca. Membru de Onoare al Academiei Române. Fondator şi Preşedinte al Centrului Internaţional de Cercetări şi Studii Transdisciplinare (CIRET). Fondator şi Director al colecţiilor Transdisciplinaritate (Rocher, Monaco), Românii din Paris (Oxus, Paris) şi Ştiinţă şi Religie (Curtea Veche, Bucureşti). Cărţi publicate recent în România: Théorème poétiques / Teoreme poetice, ediţie bibliofilă bilingvă realizată în 50 de exemplare de Mircia Dumitrescu, Bucureşti, 2009; Ce este realitatea?, Junimea, Iaşi, 2009; În oglinda destinului – Eseuri autobiografice, Ideea Europeană, Bucureşti, 2009; Ştiinţa, sensul şi evoluţia – Eseu asupra lui Jakob Boehme, Cartea Românească, Bucureşti, 2007; Noi, particula şi lumea, Junimea, Iaşi, 2007; Transdisciplinaritatea (manifest), Junimea, Iaşi, 2007; Teoreme poetice, Junimea, Iaşi, 2007. Biobibliografia completă a lui Basarab Nicolescu poate fi găsită pe pagina Internet...

Livius Ciocârlie la Cafeneaua critică

Invitatul ediției de miercuri 20 octombrie 2010 a Cafenelei critice este Livius Ciocârlie. Pe 7 octombrie, Livius Ciocârlie, unul dintre cei mai importanţi scriitori români contemporani, a împlinit 75 de ani. La aniversare, Cafeneaua critică îl aşteaptă pentru mărturisiri complete! La Cartea Românească a apărut recent volumul cu Faţa la perete şi La Paralela 45 Cartea cu fleacuri Amfitrion: Ion Bogdan Lefter. La Humanitas au apărut: Cu dinţii de lână. Jurnal 1978-1983, Caietele lui Cioran, Pornind de la Valéry, Bătrâneţe şi moarte în mileniul trei Cafeneaua critică este un proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate. Prima serie s-a desfăşurat în anii 1990, la Cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii Bucureşti, seria a doua – în perioada noiembrie 2008-iulie 2009 la Cluburile A şi The Silver Church, iar seria actuală, a treia, a fost inaugurată în martie 2010 la Club Control*. Cafeneaua critică Miercuri 20 octombrie 2010, orele 18.30.00-21.00 Club Control Bucureşti, Str. Academiei nr. 19 (în Pasajul Victoriei, intrarea dinspre Str. Academiei/Institutul de Arhitectură/Biserica Enei; în pasaj, prima intrare pe stînga) tel.: 0733-927.861 e-mail: feedback@control-club.ro...