Recenzii:
Radu Ciobotea – Apărătorii – Ultimul meterez...

Acum 500 de ani, povestește autorul, Europa era amenințată de un mare pericol: ordinul secret al Cuceritorilor, care adunase sub semnul Șarpelui și al Săgeții elita războinicilor Asiei, pregătea Marea Invazie. Visul acestor războinici era sa readucă în țărână întreaga civilizație europeană, pentru a împlini edictul marelui Gingis Han.
În Europa, ordinul secret al Apărătorilor, sub semnul Scutului și al Spadei, reprezintă elita luptătorilor care apăra lumea creștină de amenințarea distrugerii totale. Ei protejează cele mai importante capete încoronate ale Europei și schimbă cursul bătăliilor, atunci când este nevoie.

articole populare
Cultura la Zi:
Din Categoria: Cartea săptămânii Cornel Păunescu – Fata pădurii

Fata pădurii este carte de povești despre viața tinerilor în timpul comunismului și despre tranziția spre capitalism, când are loc maturizarea lor

Din Categoria: Cartea lunii Radu Ciobotea – Apărătorii – Ultimul meterez

Acum 500 de ani, povestește autorul, Europa era amenințată de un mare pericol: ordinul secret al Cuceritorilor, care adunase sub semnul Șarpelui și al Săgeții elita războinicilor Asiei, pregătea Marea Invazie. Visul acestor războinici era sa readucă în țărână întreaga civilizație europeană, pentru a împlini edictul marelui Gingis Han.
În Europa, ordinul secret al Apărătorilor, sub semnul Scutului și al Spadei, reprezintă elita luptătorilor care apăra lumea creștină de amenințarea distrugerii totale. Ei protejează cele mai importante capete încoronate ale Europei și schimbă cursul bătăliilor, atunci când este nevoie.

Din Categoria: Noutăți editoriale Lewis Carroll – Sylvie şi Bruno

Romanul Sylvie şi Bruno împleteşte două poveşti: una se derulează în lumea reală, iar cealaltă într-un tărîm de vis. Fermecător şi doldora de momente fanteziste, poezie şi jocuri de cuvinte, el descrie aventurile bizare ale fraţilor Sylvie şi Bruno în Ţara Basmelor.

Din Categoria: Enciclopedii Jung C.G. – Cartea roşie

Sonu Shamdasani este specialist în istoria psihologiei şi a psihiatriei şi profesor de istorie jungiană la Centrul Wellcome Trust de Istorie a Medicinei de la University College London şi editorul general al Fundaţiei Philemon. Este autorul mai multor cărţi, printre care Jung and the Making of

De la un cardiac, cordial

Adrian Păunescu „De-aicea, de pe patul de spital / Pe care mă găsesc de vreme lungă, Consider că e-un gest profund moral / Cuvântul meu la voi să mai ajungă. Mă monitorizează paznici minimi / Din maxima profesorului grijă, În jurul obositei mele inimi / Să nu mă mai ajungă nicio schijă. Aud o ambulanţă revenind / Cu cine ştie ce bolnav aicea, Alarma mi se pare un colind / Cu care se tratează cicatricea. Purtaţi-vă de grijă, fraţii mei / Păziţi-vă şi inima, şi gândul, De nu doriţi să vină anii grei / Spitalul de Urgenţă implorându-l. Eu vă salut de-a dreptul cordial / De-a dreptul cardiac, precum se ştie, Recunoscând că patul de spital / Nu-i o alarmă, ci o garanţie. Vă văd pe toţi mai buni şi mai umani / Eu însumi sunt mai omenos în toate, Dă-mi, Doamne, viaţă, încă nişte ani / Şi ţării mele minima dreptate!”. (31 octombrie 2010, pe patul de spital de la...

Gabriela Adameșteanu, față în față cu timișorenii

După ce le-a explicat studenților de la Universitatea de Vest cum a scris romanele „Dimineață pierdută” și „Provizorat”, Gabriela Adameșteanu s-a întâlnit cu publicul timișorean, marți seara, în librăria Cartea de Nisip, la lansarea volumului „Provizorat”. Studenții de la litere au reușit să umple puținul spațiu dintre rafturi, fie atrași de renumele scriitoarei, fie constrânși de vreun profesor. Chiar și așa, prin mulțimea de studenți și-au făcut loc și alți admiratori și oameni de litere din oraș, în total aproape 100 de oameni. Așa cum șade bine unei lansări importante, de prezentarea romanului s-au ocupat oameni nu mai puțin cunoscuți publicului decât scriitoarea însăși. Timp de o oră, Cornel Ungureanu, Smaranda Vultur, Elena Craşovan şi Radu Pavel Gheo s-au întrecut în laude la adresa Gabrielei Adameșteanu și a romanului „Provizorat”, „unul dintre romanele deceniului”, vorba lui Gheo. La final, a avut și autoarea puțin timp la dispoziție pentru a prezenta romanul din perspectivă proprie și pentru a răspunde întrebărilor din public. În ciuda prețului destul de piperat al cărții, înghesuiala de la sesiunea de autografe spune multe despre priza scriitoarei la publicul bănățean. Și, ca o informație inedită, Gabriela Adameșteanu a mărturisit să că este legată de Timișoara și datorită traducătoarei Gabriella Koszta, fostă actriță la Teatrul Maghiar de Stat, cea care a tradus în limba maghiară romanul „Dimineață pierdută”. Per ansamblu, o seară plăcută, cu invitați carismatici și public receptiv. Hotărât lucru, așa cum spunea aseară și Radu Pavel Gheo, parafrazându-l pe Roberto Benigni, reținerea în exprimarea aprecierilor e un semn al...

Bogdan Suceavă are succes occidental cu nuvelele sale

Nuvela În Bucureşti când se lasă seara,  de Bogdan Suceavă, a fost publicată în ultimul număr, tipărit în octombrie 2010, din revista Short Story. Aceasta face parte din volumul Bunicul s-a întors la franceză, (prima ediţie a apărut la Iaşi, Editura T, 2003). Recenzie, aici! În noiembrie 2009, conform revistei Observatorul cultural, această nuvelă a fost inclusă în antologia Viata în oraşele Europei, publicata de Editura Minumsa, în Republica Coreea. Traducerea în coreană a textului a fost realizată de Seongsuk Han. Volumul poate fi descărcat de pe LiterNet. de acelaşi autor: Miruna, o poveste Venea din timpul diez Noaptea când cineva a murit pentru...

Schimbări la BoomLIT.com

Ambiţiosul proiect al lui Andrei Ruse, unul dintre tinerii scriitori români de succes, BoomLIT.com, la nici o lună de la lansare se reorganizează. „Se va “întoarce” spre ceea ce se dorea inițial, o revistă online care să ofere știri și articole culturale, în special din domeniul literar. Vor rămâne în echipă doar cei care doresc să creeze aceste știri și articole, și sunt dispuși să învețe câteva lucruri despre ce înseamnă un proiect online„, scrie iniţiatorul...

Grupul de „Acţiune Banat” vine la Bucureşti

Reprezentanţi ai Grupului de Acţiune Banat participă joi, 4 noiembrie, 10.30-13,oo, în Rotonda Muzeului Naţional al Literaturii din România la dezbaterea: Orient/Occident, Majoritar/Minoritar, Capitalism/Socialism. Moderatorul reuniunii, Emil Hurezeanu, va discuta cu invitaţii despre Originile culturale şi intelectuale ale Aktionsgruppe Banat. Sociabilităţi intelectuale, reţele, locuri ale memoriei. “Programul” Grupului: imitaţie, influenţă, asumare, elaborare originală. Pasiuni şi controverse. Confruntarea cu sistemul cultural şi politic. Participă: Gerhardt Csejka, Gerhard Ortinau, William Totok, Mihai Dinu Gheorghiu, Liviu Antonesei, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Lucian Chişu, Eugen Suciu, Marius Oprea. Grupul de Acțiune Banat (în germană Aktionsgruppe Banat) a fost gruparea tinerilor autori contestatari de limbă germană din Timişoara care a existat între anii 1972 şi 1975.Denumirea oficială sub care a funcționat era Cenaclul Universitar al Casei de Cultură a Studenților din Timișoara . Data de „naștere” a grupului este considerată a fi 2 aprilie 1972, când în suplimentul pentru studenți Universitas al ziarului Neue Banater Zeitung au fost publicate opiniile rezultate la o masă rotundă pe tema situației tinerei generații, cu ilustrarea ei ideologică și social-politică în literatură. Din acest grup au făcut parte: Albert Bohn, Rolf Bossert, Werner Kremm,  Johan Lippet, Gerhart Ortinau, Anton Sterbling, William Totok, Ernest Wichner, Richard Wagner. Ora 16.00-18.30 Lecturile invitaţilor – William Totok, Gerhard Ortinau Moderator: Gerhardt Csejka Vineri, 5 noiembrie, 10.30-12.30 Colocviu la Centrul Vianu, Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti Utopia şi/sau luciditatea critică – moştenirea literară a Contraculturii în Europa de est (Aktionsgruppe Banat şi Generaţia ’80) Moderator: Mircea Martin. Participă: Ştefan Borbely, Mircea Cărtărescu, Adrian Lăcătuş, Lucian Chişu, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Magda Cârneci, Romulus Bucur, Carmen Muşat, Caius Dobrescu. Ora 16.00-18.00 Rotonda MNLR Dezbatere: Viitorul unei iluzii? Dezbatere în jurul documentarului „An den Rand geschrieben. Rumäniendeutsche Schriftsteller im Fadenkreuz der Secirutate” („Mişcând în front pe la margini. Scriitori germani în vizorul Securităţii”), realizat de Helmuth Frauendorfer. Moderator: Daniel Vighi. Participă: Gerhardt Csejka, Gerhard Ortinau, William Totok, Michael Astner, Liviu Antonesei, Eugen Suciu, Herbert Grunewald, Carmen Muşat, Marius Oprea, Caius Dobrescu. Ora 18.30 In memoriam Rolf Bossert Opt poeme Cu participarea muzicianului Mircea...

Vasile Ernu deschide Clubul de lectură de ziua revoluţiei bolşevice

Clubul de Lectură debutează duminică, 7 noiembrie, de la ora 17:00, în Shift Pub (Str. General Eremia Grigorescu nr.17). De ziua Revoluției Bolșevice (1917),  nu putea găsi un invitat mai potrivit ca Vasile Ernu, autorul cărților Născut în URSS (Polirom, 2006) și Ultimii eretici ai Imperiului (Polirom, 2009). Vasile Ernu nu va citi numai din opera proprie, a promis organizatorilor că vine și cu niște “bucăți” din scriitorii săi preferați: Nikolai Gogol, Mihail Bulgakov, Ilf și Petrov, poate, în funcție de timp și de atmosferă, Venefdikt Erofeev. Moderatorul și organizatorul evenimentului este Andrei Ruse. Mai multe informații găsiți pe site-ul oficial:...

Sătul de aspiratoarele de scame

Alexandru Petria Talentul nu se confundă cu caracterul, ca şi inteligenţa cu perversitatea. M-am săturat ca, în numele recunoaşterii talentului, să înghit pe nemestecate peroraţiile unor oameni care au ajuns să concureze în aptitudini cocotele sau să tac din respect pentru realizările lor profesionale. Inteligenţa lor dublată de talent şi înmiită de perversitate a ajuns să învenineze atmosfera intelectuală, aproape ca în anii ’90. M-am săturat să-i văd pe cei care scriau despre „încremenirea în proiect”, şi aprobau formularea, încremeniţi chiar ei, şi să tac. M-am săturat de fiţele lor, de autosuficienţa cu care îi scuipă doctoral în cap pe cei care nu le cântă în strună. M-am săturat de intelectualii care n-au potenţa să-şi recunoască greşelile evidente şi care nu conştientizează că aproape au compromis societatea civilă prin slugărnicie. M-am săturat să asist la marginalizarea disidenţilor epocii comuniste, la condamnarea de operetă a comunismului. Câţi dizidenţi se mai află lângă ei, moşitorii memorabilei „încremeniri în proiect”? Nici unul. Pe când aceştia se întrec în conferinţe şi alte manifestări bugetofage, al căror singur rezultat este bătutul apei în piuă, un om care dezgroapă efectiv victimele Securităţii, mă refer la Marius Oprea, este împins pe o linie moartă. M-am săturat de dictatura opiniilor pe care aceste personaje ar vrea-o, de parcă ar fi proprietarii adevărului absolut. M-am săturat de oamenii ale căror principii s-au fixat doar în volanurile Mercedes-urilor şi în sinecuri. Nu m-am săturat de Paul Goma, Doina Cornea, Radu Filipescu, Vasile Paraschiv şi Dorin Tudoran. De Majestatea Sa, Regele Mihai. Ei au rămas constanţi în verticalitate. Dacă în anii ’90 eram sătul de Vadim Tudor, de Păunescu, de Eugen Barbu, de Popescu- Dumnezeu, lingăii lui Ceauşescu, acum sunt sătul de Gabriel Liiceanu & company, aspiratoarele de scame ale lui Băsescu. Venirea recentă în România a Hertei Müller a pus magistral reflectoarele pe rahatul de pe...