Recenzii:
Radu Ciobotea – Apărătorii – Ultimul meterez...

Acum 500 de ani, povestește autorul, Europa era amenințată de un mare pericol: ordinul secret al Cuceritorilor, care adunase sub semnul Șarpelui și al Săgeții elita războinicilor Asiei, pregătea Marea Invazie. Visul acestor războinici era sa readucă în țărână întreaga civilizație europeană, pentru a împlini edictul marelui Gingis Han.
În Europa, ordinul secret al Apărătorilor, sub semnul Scutului și al Spadei, reprezintă elita luptătorilor care apăra lumea creștină de amenințarea distrugerii totale. Ei protejează cele mai importante capete încoronate ale Europei și schimbă cursul bătăliilor, atunci când este nevoie.

articole populare
Cultura la Zi:
Din Categoria: Cartea săptămânii Cornel Păunescu – Fata pădurii

Fata pădurii este carte de povești despre viața tinerilor în timpul comunismului și despre tranziția spre capitalism, când are loc maturizarea lor

Din Categoria: Cartea lunii Radu Ciobotea – Apărătorii – Ultimul meterez

Acum 500 de ani, povestește autorul, Europa era amenințată de un mare pericol: ordinul secret al Cuceritorilor, care adunase sub semnul Șarpelui și al Săgeții elita războinicilor Asiei, pregătea Marea Invazie. Visul acestor războinici era sa readucă în țărână întreaga civilizație europeană, pentru a împlini edictul marelui Gingis Han.
În Europa, ordinul secret al Apărătorilor, sub semnul Scutului și al Spadei, reprezintă elita luptătorilor care apăra lumea creștină de amenințarea distrugerii totale. Ei protejează cele mai importante capete încoronate ale Europei și schimbă cursul bătăliilor, atunci când este nevoie.

Din Categoria: Noutăți editoriale Lewis Carroll – Sylvie şi Bruno

Romanul Sylvie şi Bruno împleteşte două poveşti: una se derulează în lumea reală, iar cealaltă într-un tărîm de vis. Fermecător şi doldora de momente fanteziste, poezie şi jocuri de cuvinte, el descrie aventurile bizare ale fraţilor Sylvie şi Bruno în Ţara Basmelor.

Din Categoria: Enciclopedii Jung C.G. – Cartea roşie

Sonu Shamdasani este specialist în istoria psihologiei şi a psihiatriei şi profesor de istorie jungiană la Centrul Wellcome Trust de Istorie a Medicinei de la University College London şi editorul general al Fundaţiei Philemon. Este autorul mai multor cărţi, printre care Jung and the Making of

Moartea ultimului mirean romantic

Arhiepiscolul Clujului şi Feleacului, Bartolomeu Anania, s-a stins din viaţa pământeană. Sufletul său de mirean romantic a plecat la cer să întregească Legiunea arhanghelilor şi să vestească Împărăţia veşnică, unde e şi Căpitanul, că binele nu a coborât încă pe pământul românesc. Patriarhul Daniel nu mai are în el un contracandidat decât un mărturisitor de vremi în faţa lui Dumnezeu. A publicat: Rotonda plopilor aprinşi. De dincolo de ape Amintirile peregrinului Apter Memorii Poeme Teatru Străinii din Kipukua Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text Valeriu ANANIA – biografie – (opera şi scrierile) Născut 18 mart. 1921, com. Glavile, jud. Valcea. Poet, dramaturg şi prozator. Fiul lui Vasile Anania, mic negustor de ţară, apoi muncitor ITB, şi al Anei (n. Mărgăritescu). Şcoala elementară în com. natală (1927-1933); Seminarul Central din Bucureşti (1933-1941); cursuri de diferenţă şi bacalaureatul la Liceele „Dimitrie Cantemir” şi „Mihai Viteazul” (1942-1943); studii superioare de teologie la Bucureşti, Cluj si Sibiu (1941-1948); studii incomplete de medicină şi muzică la Cluj (1945-1946). în 1958, e condamnat politic la douăzeci de ani de muncă silnică; execută şase ani, până în 1964, când este eliberat prin decret general de graţiere; în acest timp, trece prin aresturile Securitatii si prin penitenciarele Jilava, Piteşti şi Aiud. Director al Institutului Biblic din Bucureşti. Debutul poetic în rev. Ortodoxia (1935), cu poezia Pământ şi cer. Debut în dramaturgie (1938) cu scenariul radiofonic în versuri Jocul fulgilor, în regia iui Atanasie...

Radu Aldulescu: „ICR-ul e al familiei din care eu nu fac parte”

Interviu cu Radu Aldulescu, singurul scriitor român care trăieşte doar din scris. – Ce este scrisul pentru un autor profesionist? – Scrisul nu e o profesie, nu e o meserie, o chestiune de vocaţie, iar vocaţia este o stare care implică în mod misterios iubirea. – Când ţi-ai dat seama că vei fi scriitor? – De mic copil. M-am născut într-o casă cu multe cărţi. Părinţii mei aveau valenţe literare.  Amândoi lucrau în presă şi probabil că asta m-a influenţat. – Ce cărţi citeai de mic? – Citeam Tolstoi. Îmi aduc aminte de o carte…. La şase ani apar într-o poză, picior peste picior, cu un volum de-a lui Tolstoi în mâină, Povestiri alese. Din acele povestiri în versuri, îmi aduc aminte, de un vers embelmatic pentru mine, care suna în felul acesta: „Plecat-a Prostăveanu în Rusia să se plimbe, să vadă ce-i pe lume şi să se minuneze… ” Probabil că de atunci am avut tendinţa asta de a mă minuna şi a scrie. – Când ai publicat prima oară? – De foarte mic. Activam în cenaclul lui Tudor Opriş, Săgetătorul. Aveam 16 ani.  Am publicat într-o antologie a acestuia. După vreo patru zeci de ani l-am regăsit pe Opriş neschimbat. În 1973 am publicat în Amfiteatru. – A fost greu? – Nu. Citeam de două, trei  ori în Cenaclu şi eram publicat. Pe urmă, vreme de vreo 12 ani, nici nu am mai scris şi nici nu am mai publicat nicăieri. Am avut tot felul de îndeletniciri care nu aveau legături cu scrisul. Oricum nu puteam publica. – De ce? – Pentru că ce scriam eu era nepublicabil. – Care a fost cartea ta de debut? –   Sonata pentru acordeon pe care am depus-o în 1988 la Albatros. A stat doi ani în editură până în 1990, pe timpul lui Ceauşescu şi încă trei ani pe timpul lui Iliescu. A apărut cu ajutorul doamnei Dimiseanu în decembrie 1993. În 1994, Amantul colivăresei, la Nemira. – Pe atunci se scoteau tiraje mari… – În 1993, 1994, deja se liniştise treaba. Îmi aduc aminte că în 1990, prietenul meu Emil Mladin a publicat o cărţulie Anul Domini 1989, într-un tiraj de 100.000 de exemplare. Din drepturile de autor şi-a luat o maşină. De atunci piaţa cărţii s-a cam...

„Afacerea Jane Eyre”, la Humanitas Fiction

La Editura Humanitas Fiction va aparea un scriitor neobişnuit, Jasper Fforde: „Afacerea Jane Eyre“ deschide o serie de sase romane, hibrid fascinant de genuri si de conventii, în care lumi imaginare şi personaje populare ce ţin de istoria literaturii primesc o nouă viaţă. Jasper Fforde s-a născut în 1961 în Londra. Şi-a început cariera la 18 ani, ocupând mai multe posturi în producţia de filme. Deşi cărţile lui au fost respinse de 76 de ori de mai multe edituri, romanul lui de debut, Cazul Jane Eyre, a devenit un bestseller imediat după publicare, fiind lăudat şi de public şi de critici. Pentru cel de-al treilea roman din seria Thursday Next, autorul a primit Premiul Wodehouse (pentru literatură comică). Seria Thursday Next conţine, până în prezent cinci romane: Cazul Jane Eyre (The Eyre Affair), Lost in a Good Book, The Well of Lost Plots, Something Rotten şi First Among Sequels, iar cel de-al şaselea, One of Our Thursdays is Missing, va apărea în martie 2011. Eroina care are talentul de a trece graniţa dintre realitate şi ficţiune primeşte tot felul de misiuni periculoase: fugăreşte criminali în serie, care ucid personaje literare, investighează furtul de brânză şi dispariţia lui Godot, face psihoterapie de grup cu personajele din La răscruce de vânturi, îl convinge pe Hamlet să participe la un curs de negocieri diplomatice şi răspunde revendicărilor lui Peter Pan, Humpty-Dumpty şi ale celorlalte personaje din literatura pentru copii, care au intrat în grevă. Primul roman din această serie, Cazul Jane Eyre, este o carte...

Catherine Preljocaj – Fericirea, pentru o portocală, nu înseamnă să fie o caisă

Nevoită să înfrunte o boală cumplită, cancerul, la doar 30 de ani, Catherine Preljocaj începe să îşi pună întrebări în legătură cu cauzele acesteia, într-o explorare a trecutului său şi a familiei sale refugiate din Albania, din care aflăm că, pentru o tânără independentă şi rebelă, soarta obişnuită a unei femei albaneze — căsătorie aranjată, supunerea faţă de onoare şi tradiţie, reprimarea emoţiilor — nu e deloc ceva de invidiat. Catherine refuză să se conformeze normelor şi părăseşte domiciliul familiei, pendulând între diverse locuri de muncă şi iubiri, incapabilă să îşi asume angajamente. Căutările sale o ajută, în cele din urmă, să înţeleagă că boala nu este decât rezultatul unei vieţi nefericite şi că doar dragostea, descoperirea propriilor rădăcini şi reconcilierea cu trecutul îi vor aduce vindecarea. Fericirea, pentru o portocală, nu înseamnă să fie o caisă e o poveste adevărată despre speranţă, curaj, iubire şi despre acest drum unic şi minunat pe care îl reprezintă întâlnirea cu propriul eu. „Această carte este, pur şi simplu, un antidot împotriva disperării.” Nouvelles Clés „Catherine Preljocaj ne face să urmărim încordaţi încleştarea ei cu boala, cucerindu-ne inimile. Exemplul său ne insuflă curaj, iar la sfârşitul lecturii descoperim că suntem mai optimişti în faţa vieţii.” Jean-Louis Servan-Schreiber Catherine Preljocaj a fost director de publicaţie al unui mare săptămânal, apoi specialist în comunicare pentru primul festival „Les Eurockéennes“ de la Belfort. La 30 de ani s-a îmbolnăvit de cancer, de care a reuşit să se vindece. În prezent, este consultant în dezvoltare personală. A mai publicat: Le livre de l’essentiel II (coautor, 1996), La mort de Caliméro et la naissance de l’aigle (2004). Order Fericirea, pentru o portocală, nu înseamnă să fie o caisă Preţ @ RON24,00 Qty: Adauga in cosul de...

Sfântul Ioan Groșan, prozator la Securitate

Paul Celan scria în poemul „Fugă macabră” moartea-i un meșter german, albaștri i-s ochii, făcând referire directă la criminalul regim fascist antisemit din vremea lui Hitler. Oare pentru o anonimă victimă din timpul lui Ceaușescu, dacă ea a existat cu adevărat, ce înseamnă denunțătorul ei, dacă sigur există? Cu riscul de a mă arunca într-un cumplit marasm, absolut gratuit, afirm din capul locului că nu împărtășesc opinia niciunuia dintre aceia care îi iau apărarea prozatorului Ioan Groșan, în adevărate abluțiuni, după cum nici nu beatific informația publicată de ziarul Adevărul, respectiv firavele câteva fișe de dosar de colaborare cu Securitatea a acestui prozator excepțional. Nu spun că Groșan trebuie pus la stâlpul infamiei, dar să fie transformat peste noapte într-un fel de victimă a regimului ceaușist și, transferat, să ajungă într-un plin proces de canonizare acum, mi se pare nepermis. Totuși, semnătura lui Groșan de pe angajamentul cu Securitatea și acceptarea numelui de informator, Radu Greceanu, au fost confirmate de prozator. Cum să fie înțelese acestea doar ca o simplă greșeală a unui tânăr de numai 19 ani, care tocmai izbutise admiterea la Facultate, în 1974, sau că nu se putea altfel? Cred că lucrurile trebuie cântărite fără patimă și, mai ales, fără empatie. Rațiunea trebuie să fie, în astfel de cazuri delicate, excepția și nu regula, dacă e să parafrazez dintr-un prozator poate la fel de bun ca Groșan, Carlos...

Revista Echinox vrea să-l omori pe Ion al lui Liviu Rebreanu

Revista Echinox lansează concursul „Omoară-l tu pe Ion”. Cei care au simţ critic şi talent literar vor fi premiaţi cu cărţi de revista clujeană. Cele mai bune texte vor fi publicate. Doritorii să participe la concurs pot trimite articolele pe adresa: echinox@gmail.com, Mai multe detalii,...

Aura Inbarus pe NBC la „Morning news”

După ce a publicat Out of Transylvania şi s-a bucurat de un succes în SUA, ziarista sibiancă Aura Imbarus a fost invitata emisiunii de dimineaţă a celebrului canal american NBC.  „O carte absolut fascinantă despre ultima parte a dictaturii anilor 80, în mijlocul ţării, condusă de un regim care impunea o viaţă fără mâncare şi energie”, aşa a prezentat-o reporterul. „M-am născut în Transilvania, într-o regiune cunoscută ca tărâmul lui Dracula, adică în Sibiu, care a devenit ulterior capitala europeană a anului 2007, fiind nominalizată de Forbes ca una dintre principalele opt destinaţii turistice, „ a spus Aura Imbarus. Invitata emisiunii a povestit cum a participat la revoluţia din 1989, plecând împreună cu familia la cumpărături. Ea a fost de părere că România s-a schimbat în ultimii ani de după comunism, dar că mentalităţile sunt greu de schimbat.  „Nu se pot face modificări fundamentale peste noapte, aşa cum vroiam noi. Am câştigat Loteria vizelor şi aşa am plecat cu 400 de dolari”. Reporterul a indicat, la sfârşitul dialogului, asculătătorilor să achiziţioneze cartea de pe...