Alessandro Baricco – O poveste

O poveste (2005), are în centru viaţa lui Ultimo Parri: copilăria, cînd vede primul automobil, prima dragoste, urmată de război şi de căutarea unui sens în haosul de apoi, pînă în clipa morţii. Perspectivele multiple ale personajelor descriu un traseu existenţial neobişnuit, încărcat de sentimentul magiei noilor invenţii ale începutului de secol XX: cinema-ul sau, mai ales, automobilul, pentru care tatăl lui Ultimo Parri face o pasiune, riscîndu-şi viaţa în curse automobilistice ca mecanic al contelui Ambrosio. De acelaşi autor Mătase Order O poveste Preţ @ RON27,95 Qty: Adauga in cosul de...

Bogdan Suceavă – Miruna, o poveste

Bogdan Suceavă, în noua sa carte  „Miruna, o poveste„, dă în mintea copiiilor, într-un sens bun al expresiei. Coboară cu  lejeritate de povestitor veritabil  pe Valea Rea, împreună cu sora sa Miruna, acolo unde bunicul său locuia parcă din alt timp şi alt spaţiu. Încă de la început, percepţia naratorului despre Bunul său îi personalizează trăirea: „pantalonii săi albi şi aspri mi se păreau curaţi ca prin minune, pentru că eu, când mă jucam, mă murdăream întotdeauna”. Copiii descoperă în Niculae Berca un povestaş veritabil. Sunt fermecaţi de Andreiaş Gozman, un vârcolac, de fapt un cioban care se transformă în lup, apoi „puşcat” de vânători, de fântânarul care însoţeşte visele de coborâre în adâncuri, de prinderea bandei lui Oarţă, de baciul care ucide ursul cu mâinile goale. De unde plecarea la casa bunicului nu era pe placul celor mici, pentru că „mama îi spunea Mirunei că e un uriaş, iar uriaşii sunt în poveşti”, nu se mai dădeau duşi. Autorul, în stilul fantasy,  încearcă să intersecteze două lumi. Acea liturgică şi patriarhală din istorisirile bunicului, cu cea a tinerilor care descoperă chipurile personajelor de basm. „Miruna, o poveste” este comparabilă cu „La ţigănci”, a lui Mircea Eliade.  Cazul povestaşului din Valea Rea poate fi echivalat cu cel al lui Iancu Gore din „Douăsprezece mii de capete de vite” un negustor care, după bombardament, iese din adăpost într-un alt timp,  prin altă măsură a vremii. Pe Bogdan Suceavă,autoexilat peste Ocean, îl putem acuza de înscrierea  într-un curent intertbelic care a făcut furori şi a conturat marea literatură fantasy de la noi, dar fără a îndrăzni să-i contestăm originalitatea. Dacă Hortensia Papadat-Bengescu ne-a marcat copilăria cu scrierile sale, Bogdan Suceavă le poate modela copilăria fiilor noştri, cu aceleaşi povestiri, în cheie fantastică.  Dacă la  J. R. R. Tolkien istorisirile aveau final previzibil, la tânărul povestitor român, multe sunt cu cheie şi...

Adrian Oprescu – Tomi, o poveste

Când intră în familia băiatului de zece ani, Tomi e un căţel cu labe groase şi cu aspect de pui de lup. Apoi Tomi creşte şi devine un „lup“ în toată firea, inteligent foc şi, culmea!, plin de umor. O prietenie cum nu s-a mai văzut ia naştere între cei doi. Băieţelul, care e stăpânul lui, află că alături de un câine viaţa poate deveni cea mai frumoasă poveste. Tomi îl însoţeşte în excursiile cu bicicleta, mănâncă nuci şi struguri cot la cot cu stăpânul său, se scaldă cu el în iazuri, îl ajută să facă focul în luminişurile pădurii, îi ţine de cald băiatului când noaptea îi prinde pe câmp şi când rămân să se culce sub un şopron pe câte o grămadă de foi de porumb. O formidabilă complicitate îi uneşte pe băiat şi pe câinele său. Ajuns adolescent, băiatul este într-o zi arestat şi dus în lagărul de la Canal. Când se întoarce, află că Tomi dispăruse la scurtă vreme după arestarea lui. Plecase oare să moară în vreunul din locurile îndrăgite ale vagabondajelor comune? Fusese omorât? Tomi – povestea prieteniei dintre un băiat şi câinele său, o poveste pentru copii şi pentru oamenii mari care n-au uitat să iubească, fie doar şi un...