Herta Müller spune lumii povestea batistei din Niţchidorf

Herta Müller urcă pe scena de la Stockholm. O scurtă reverenţă în faţa Majestăţii Sale Regele Carl Gustav, salută publicul, şi-şi ţine discursul. Dacă preşedintele american vorbeşte în faţa distinsilor reprezentanţi ai Academiei Suedeze despre „războiul care uneori este necesar şi justificat”, scriitoarea germană de origine română spune planetei povestea inofensivei batiste din Niţchidorf. O elegie de o rară sensibilitate despre peticul de pânză care a marcat viaţa bunicii, a mamei şi a sa. „Sertarul era portretul familiei noastre în format de batistă. Batistele bărbăteşti erau cele mai mari, tivite cu dungi maro, gri sau bordo. Batistele femeieşti erau mai mici, iar marginile lor erau bleu, roşii sau verzi. Batistele de copii erau cele mai mici, fără margini, dar cu flori sau animale pictate în pătratul alb. Din toate trei soiurile existau batiste pentru zilele de lucru, în rîndul din faţă, şi batiste de duminică, în rîndul din spate. Duminica, chiar dacă nimeni n-o vedea, batista trebuia să se potrivească la culoare cu îmbrăcămintea.” Laureata Premiului Nobel continuă, în surdina sălii, povestea terorizării sale de către CI-stul fabricii din Timişoara, unde era angajată ca traducătoare, pentru că nu a vrut să colaboreze cu Securitatea.  „Are să-ţi pară rău, te înecăm în râu’ îi spune acesta trântind vaza cu lalele de perete. „Dacă semnez hârtia, n-am să mai pot trăi cu mine şi va trebui s-o fac eu însămi. E mai bine dac-o faceţi voi”, îi dă replică Herta. După acest eveniment i se ia biroul. Tot batista o salvează. O aşează frumos pe o treaptă de scară şi acolo munceşte. E dată afară din fabrică. Mama ei dorea să o facă croitoreasă. Hotărăşte să plece în Germania. Planul discursului care emoţionează audienţa coboară brusc în tabloul de familie. Acolo unde evocă amintirea fiului bunicii înrolat în armata nazistă care se întoarce mort de pe front. „Fotografia cu decedatul e...

Hermann Broch – Vrăjirea

Romanul Vrăjirea, tradus acum pentru prima oara în limba română, a luat naştere în 1935, la doi ani după preluarea puterii de către naţional-socialişti. Povestea cărtii se derulează într-un sat din Tirol în care ţăranii, subjugaţi de un străin ciudat, fanatic, Marius Ratti, ajung să ucidă o fată. Acesta promite locuitorilor din straturi sociale şi generaţii diferite împlinirea speranţelor şi dorinţelor lor celor mai ascunse. Profitând de contradicţii, militarizând tineretul, persecutând minorităţile, prezicând o superioritate materială a satului faţă de satele vecine şi având abilitatea de a provoca extaze de genul delirurilor în masă, el preia...

Sansom C. J. – Iarnă la Madrid

În timp ce trupele germane mărşăluiesc prin Europa, Franco doreşte să se alieze cu Hitler. La sfârşitul Războiului Civil, din Madrid a mai rămas o ruină. Străzile sale, până nu demult maiestuoase, sunt devastate, iar locuitorii săi înfometaţi şi dezbinaţi de intrigi politice. CÂND FRIGUL IERNII… pune stăpânire pe capitală, spionul Harry Brett aterizează în Madrid, trimis de serviciile secrete britanice pentru a câştiga încrederea fostului său coleg de şcoală Sandy Forsyth, om de afaceri implicat în investiţii cel puţin dubioase. Traumatizat de experienţele războiului, captiv al amintirilor, Brett este atras într-un joc foarte periculos. UN ALT PRIETEN COMUN… Bernie Piper, mânat în luptă împotriva fasciştilor lui Franco de credinţa fierbinte în idealurile comuniste, a căzut rănit trei ani mai devreme în bătălia de la Jarama. Apoi a dispărut  fără urmă. Barbara Clare, fostă asistentă la Crucea Roşie şi iubită a lui Bernie, are propria ei misune secretă: să-l găsească şi să pună la cale un plan prin care să-l salveze. „Unele pagini amintesc de Graham Greene, altele de Hemingway […]. Dar Sansom îşi transfigurează sursele de inspiraţie, creând un univers moral în întregime unic.” The Independent „C.J. Sansom şi-a câştigat deja un loc de frunte printre maeştrii contemporani ai romanului istoric.” P. D. JAMES „Un spectacol al imaginaţiei […], un roman istoric cu o atmosferă deosebită, cum nu s-a mai scris de multă vreme.” Daily Mail „O creaţie strălucită!” Sunday...