“Suntem minunaţi şi le provocăm tuturor silă”
Scurt şi la obiect: citeşte Mătase, un roman impecabil, construit asemenea unui poem bine măsurat, tandru, în care se scrie cu artă despre negoţ şi civilizaţii. O carte care reţine, în ciuda unei autosuficienţe hilare uneori, a personajului principal, filaturile condensate ale fiinţei umane prinse în domino-ul capitalismului generalizant şi definitiv al Occidentului care nu a înţeles decenii la rând că Japonia nu înseamnă doar profit uriaş sau scena unor aranjamente derizorii. Barierele nu pot fi date la o parte, ingeniozitatea devine vetustă, banii aduc, în cele din urmă, remuşcarea pe măsura profitului însuşi.
Moneda e aproape aceeaşi. Banul incită distrugerea, iar absenţa lui provoacă moartea. Un limbaj luminos, cu o duritate care nu aduce hematoame.
„În dimineaţa în care a început să scrie «Mătase», Alessandro Baricco şi-a imaginat că toata literatura lumii dispăruse… Asemenea lui Flaubert, voia să scrie o carte «făcuta din nimic»…” (La Republica)
De acelaşi autor
Sku: BA00231
Smers este o organizaţie sovietică de răzbunare, tortură şi moarte, iar James Bond este hotărât să-i distrugă agenţii oriunde îi întâlneşte. Pe de altă parte însă, Smers are ochii atintiţi asupra lui Bond, iar la Moscova se pregăteşte o capcană pentru 007.
O satiră extrem de comică la adresa Angliei şi a lumii intregi. Romanul lui Julian Barnes ne înfăţişează o Anglie ca un imens parc de distracţie care ne învăluie pe toţi: turniruri cavalereşti, aventuri cu Robin Hood, teatrul lui Shakespeare. Tema profundă a cărţii o reprezintă căutarea autenticului într-o lume dominată de tradiţie.
Suntem în Orientul Mijlociu, într-un spaţiu fictiv, căruia ne vine uşor să-i recunoaştem replica reală. Femeile se deplasează acoperite, bărbaţii se roaga şi scot sabia. Orice gleznă femeiască dezgolită e o ofensa penalizabilă repede şi dur. Florence Farfaletti, o americancă pornită să curme nedreptăţile lumii, se decide să organizeze Reforma, lăudat fie-i numele. Asta poate însemna inclusiv un post TV pentru emanciparea femeilor, ceea ce într-o ţară a valurilor negre poate produce buclucuri enorme.
A fi irevocabil îndrăgostită de un vampir reprezintp pentru Bella Swan atât fantezie cât şi coşmar, împletite într-o realitate extrem de periculoasă. Pe de-o parte este pasiunea ei intensă pentru vampirul Edward Cullen şi pe de altă parte legatura strânsă dintre ea şi vârcolacul Jacob Black, iar Bella a fost nevoită să îndure un an plin de tentaţii tumultuoase, pierderi şi lupte acerbe între rivali pentru a ajunge la deznodământul dorit. Decizia ei iminentă de a alege fie întunecata, dar seducătoarea lume a nemuritorilor, fie o viaţă simplă de muritoare reprezintă acum firul de care atârnă soarta a doua triburi. Alegerea ei a declanşat însă şi o serie de evenimente neaşteptate ce vor avea, probabil, consecinţe inimaginabile. Iar viaţa Bellei ar putea fi distrusă pentru totdeauna.
EXTRAORDINARE ACŢIUNI DETECTIVISTICE, SUSPANS, O CARTE REPREZENTATIVĂ PENTRU VÂRSTA ADOLESCENŢEI
Consumul cărnii de om este un tabu suprem în orice societate care se pretinde civilizată. De-a lungul secolelor, canibalismul a fost un argument pentru a justifica persecuţia si cucerirea altor popoare, aparent mai puţin dezvoltate. Deşi pare surprinzător, recentele descoperiri paleontologice sprijină teoria conform căreia oamenii au fost devoraţi de semenii lor încă de pe vremea când primii noştri strămoşi au apărut pe Terra. A existat canibalism din vremurile cele mai îndepărtate şi în toate regiunile globului. Cu trecerea timpului, în majoritatea societăţilor această practică a dispărut, însă în unele triburi se mai menţine şi azi şi chiar este consfinţită şi glorificată.
O atmosfera de coşmar hiper-tehnologizat, un erotism intens şi sumbru, Crash a devenit un clasic al genului underground la scurt timp după apariţie şi transformat într-un film-cult al anilor “90 de regizorul David Cronenberg. Descris de Ballard însuşi ca „o metaforă extremă pentru o situaţie extremă”, „primul roman pornografic bazat pe tehnologie”, Crash narează obsesiile patologice ale personajelor pentru accidentele de automobil şi victimele acestora, aşezând într-o lumină nouă şi surprinzătoare relaţia dintre om şi maşină.
Nebunii în Brooklyn (2006) este cel mai cald şi mai exuberant roman al său. Personajul principal al romanului, Nathan Glass, se stabileşte în Brooklyn cu gândul de a-şi încheia acolo „viaţa tristă şi ridicolă”. Bolnav şi instrăinat de familie, nu caută decât singurătate şi anonimat. Pentru a-şi trece timpul până la final, începe să scrie o „Carte a nebuniei omeneşti” în care notează toate bilbele, încurcăturile, actele ratate şi nebuneşti pe care le-a săvârşit de-a lungul vieţii.
Atentat readuce în atenţie povestea Frumoasei şi a Bestiei, pornind nenumărate motoare tematice livreşti şi reuşind să contureze o meditaţie deosebit de ingenioasă asupra gustului şi a identităţii. Epiphane Otos, monstrul estet, se îndrăgosteşte de superba Ethel, cu ocazia unui casting pentru un film la limita dintre artă şi seria B. Burlesca şi rafinată, cartea se sustrage schemelor-tip, mai ales prin luciditatea personajului principal care ajunge în mod paradoxal să participe la un concurs de frumuseţe în Japonia, în calitate de membru al juriului. Cu acest prilej, el îşi dezvaluie în scrisorile către iubita sa consideraţiile despre frivolitate şi adevărata pornografie, cea a gândirii rigide şi a prostului gust. Elogiu al genului sublim şi al onestităţii, romanul are un final necruţător, în buna tradiţie Amelie Nothomb: protagonistul însuşi este chestionat asupra adevăratelor motive pentru care a reânsufleţit scenariul iubirii imposibile, la care răspunde cu o argumentaţie pe viaţă şi pe moarte.
Complexul lui Portnoy (1969), „cea mai amuzantă carte despre sex scrisă vreodată” (Guardian), ia forma unei autobiografii comentate şi „revizuite” de eroul ei cu un amestec de ironie şi chiar cinism, de zeflemea şi disperare. Protagonistul Alexander Portnoy, provenit dintr-o familie de evrei habotnici, rigizi, convenţionali, cu o mamă cicălitoare şi perfecţionistă, duce încă de la pubertate o existenţă dublă, găsindu-şi refugiul în lumea obsesiilor şi a himerelor sexuale. Chinuit de sexualitatea lui exacerbată şi de barierele impuse de familie, Portnoy trăieşte o permanentă criză de conştiinţă, neputându-şi găsi partenera ideală în viaţă şi pendulând mereu între opţiunile proprii şi constrângerile exterioare.
Bedros Horasangian “Un război murdar” este o carte de reportaje. O carte despre adevăr şi minciună. "Un război murdar" este o carte despre două popoare şi o ţară. Popoarele se numesc rus şi cecen, ţara este Rusia. Avem radiografia unui răz
