Scriitorul lugojean Constantin Buiciuc a terminat brusc socotelile cu viaţa

Marţi, 3 ianuarie, în jurul orelor prânzului, ne-a părăsit, în urma unui infarct, cu totul prematur şi pe neaşteptate un mare om de cultură al Lugojului – profesorul Constantin Buiciuc, anunţă Redeşteptarea. Ultima oară ne-am întâlnit la lansarea cărţii mele „Ţigara unui viitor de paie” şi a cărţii Doinei Uricariu: „Scara leilor.” Era plin de viaţă. A colaborat şi cu Bookiseala.ro, scriind mai multe recenzii. Născut la 22 mai 1951, la Lugoj, profesorul Constantin Buiciuc s-a impus ca poet, prozator, dar şi critic literar caracterizat prin erudiţie, metodă, empatie şi stil, având în paralel şi o importantă carieră jurnalistică, la publicaţia „Actualitatea” din Lugoj, unde a fost redactor şef. S-a aflat în fruntea a două importante publicaţii culturale lugojene, ca redactor şef adjunct la „Banat” şi „Actualitatea literară”. Absolvent al Facultăţii de Filologie a Universităţii din Timişoara, profesorul Buiciuc a colaborat la numeroase reviste literare, precum „România literară”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Amfiteatru”, „Steaua”, „Flacăra”, „Reflex”, „Cuvinte româneşti” etc. În anul 2006, devine membru al Uniunii Scriitorilor – filiala Timişoara. Dintre volumele sale publicate amintim culegerea de poezii „Cartea poeţilor”, Lugoj Press, 1994; „Dimineaţă târzie”, Timişoara, Editura Marineasa, 1995; „Un strigăt sub Turnul Eiffel”, note de călătorie, Timişoara, Editura Marineasa, 1999; „Sunetul, parfumul şi culoarea”, proză scurtă, Timişoara, Editura Marineasa, 2003; „15 ani de cântec pentru Dumnezeu. Corul Catedralei Greco-Catolice din Lugoj”, Timişoara, Editura Marineasa, 2005; „Fântâni şi flori”, note de călătorie, Timişoara, Editura Marineasa, 2006. În 2010, la Editura Marineasa publică un insolit jurnal de călătorie – „Ce căutaţi aici, români?”, dar şi o remarcabilă carte de critică literară „Oglinda lui Narcis”, care va cunoaşte o a doua ediţie adăugită şi revizuită un an mai târziu. Pentru aceste volume va primi Premiul pentru Critică al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara. Constantin Buiciuc a mai obţinut, de-a lungul anilor, şi alte premii literare: Premiul III la Concursul de poezie organizat...

Philip Pullman – Materiile întunecate. Pumnalul diafan

Lyra – curajoasă, cercetând neobosită misteriosul fenomen al Prafului – şi Will – noul ei prieten, fugar pe urmele tatălui pe care nu l-a cunoscut niciodată – se întâlnesc pe tărâmul straniu şi exotic numit Cittàgazze, „ţinutul coţofenelor”. Un tărâm unde oamenii mari s-au făcut nevăzuţi, înghiţiţi de teribilele, înfricoşătoarele Spectre, iar copiii par toţi sălbatici. Din momentul în care aletiometrul îi dă Lyrei comanda „Găseşte-l pe tatăl lui Will!”, căutările îi poartă pe cei doi prieteni în miezul unei lupte crâncene: muritori, vrăjitoare, fiare şi duhuri de peste tot se unesc împotriva forţei nevăzute care stăpâneşte Spectrele. O singură armă, străveche şi fermecată, în stare să taie ferestre între lumi, o poate învinge: mult râvnitul Pumnal Diafan. Order Materiile întunecate. Pumnalul diafan Preţ @ RON35,00 Qty: Adauga in cosul de...

Arnaldur Indridason – Vocile

În Reykjavík, cu câteva zile înainte de Crăciun, Gudlauger, portar şi moş Crăciun de ocazie, este găsit înjunghiat în camera sa de hotel, într-o poziţie sexuală compromiţă toare. În scurt timp, se dovedeşte că atât personalul, cât şi oaspeţii hotelului au ceva de ascuns, însă secretul cel mai şocant are legătură directă cu victima… Detectivul Erlendur descoperă imediat că, în spatele atmosferei aparent calme şi ospitaliere a hotelului, mocnesc o mulţime de păcate. «Bărbatul stătea aşezat pe pat, sprijinit de perete. Purta un costum roşu-deschis de Moş Crăciun şi încă avea căciuliţa pe cap, dar îi alunecase peste ochi. O barbă mare şi artificială de moş îi ascundea faţa. Cureaua lată din jurul taliei era desfăcută, iar nasturii jachetei, descheiaţi. Sub acea jachetă purta doar un maiou alb. În zona inimii avea o rană mortală. Cu toate că erau şi alte răni pe trup, înjunghierea în inimă fusese cauza morţii. Mâinile aveau urme de tăieturi, de parcă încercase să-i opună rezistenţă atacatorului. Avea pantalonii căzuţi în vine.» «Remarcabil.» Irish Times «Te ţine în suspans până la ultima pagină.» Mail on Sunday «Încă un thriller poliţist de prima mână scris de Indridason, melancolia sa poetică fiind perfect asortată cu adâncimea caracterizărilor de care se bucură personajele.» Kirkus Reviews Order Vocile Preţ @ RON39,00 Qty: Adauga in cosul de...

Smith L.J. – Furia. Jurnalele vampirilor 3

Elena a devenit vampir. Acum îi aparţine lui Damon şi lumii lui întunecate. Dar când în cele din urmă îşi aminteşte că adevărata ei iubire este Ştefan, un duşman nou şi puternic apare în Fell’s Church… iar cei trei vor trebui să-şi unească forţele într-o bătălie mortală. De acelaşi autor Lupta. Jurnalele vampirilor...

Fred Vargas – Tridentul lui Neptun

Comisarul Adamsberg şi adjunctul său, Danglard, se confruntă cu un caz straniu: o fată este ucisă cu o lovitură de trident, obiect care îi trezeşte lui Adamsberg nişte amintiri dureroase. Cu mult timp înainte, fratele său a fost acuzat pe nedrept de uciderea iubitei sale, iar arma crimei a fost aceeaşi: un trident. Deşi îl identificase pe criminal, Adamsberg n-a putut dovedi niciodată nevinovăţia fratelui său şi eşecul acesta l-a urmărit toată viaţa. Acum simte că e vorba despre acelaşi personaj malefic care, cu ani în urmă, a comis o serie de crime sângeroase. Împreună cu echipa lui, Adamsberg pleacă la Québec pentru un curs de specializare în amprentarea genetică. Ajunşi acolo, lucrurile se complică, iar coincidenţele bizare apar la tot pasul. Comisarul trebuie să se lupte atât cu demonii din trecut, cât şi cu provocările prezentului ca să rezolve încă un caz misterios. De aceeaşi autoare, la Editura Trei, a mai apărut romanul Omul cu cercurile albastre. «Acest amestec de rigoare ştiinţifică (…) şi de fantezie nestăvilită, de precizie milimetrică şi de umor dă farmec tuturor romanelor lui Fred Vargas. Tridentul lui Neptun este una dintre cele mai izbutite cărţi ale sale. Un roman poliţist excepţional, dar şi un moment de poezie pură.» Télérama «Ca întotdeauna, autoarea îşi condimentează romanul cu personaje venite din trecut, cu indicii bizare şi cu anecdote picante. În acest spaţiu al libertăţii absolute, aşa cum îl vede ea, Fred Vargas dă frâu liber imaginaţiei. Ea nu scrie niciodată romane care să te lase indiferent.» Le Nouvel Observateur «Acum când alcoolul îi amorţise muşchii, putea să reflecteze, să urmărească un fir, să facă supoziţii. Să încerce să privească monstrul pe care evocarea lui Neptun îl scosese, în sfârşit, la lumină din propriile caverne. Pasagerul clandestin, teribilul intrus. Asasinul invincibil şi trufaş pe care-l numea Tridentul. Ucigaşul de neînvins care îi dăduse viaţa peste cap,...