„Umorul poate fi o armp incredibil de periculoasă, dar, în dozaj corespunzător, are o eficienţă maxima – de aceea prefer să-l folosesc în romanele mele.“ Carl Hiaasen
„Hiaasen este dement, groaznic şi muşcător de ironic.“ Observer
De acelaşi autor
Sku: C001HIA


„O lectură palpitantă…
Într-un mic muzeu de arheologie din Atlanta, este descoperit cadavrul proprietarului şi… o cameră secretă cu cea mai uimitoare colecţie de antichităţi greceşti. Jefuită în trecut de nazişti, comoara bântuie obsedant visele de răzbunare ale nostalgicilor lui Hitler. Doar o nepreţuită mască miceniana a fost furată din colecţie, împreună cu osemintele unui erou legendar, despre care se credea că a existat doar în miturile antice. Masca, o revelaţie arheologică, poate dobândi puteri ucigătoare în mâini criminale. Deborah Miller, curatorul muzeului din Atlanta, caută adevarul, cu riscul de a-şi pierde viaţa.
O carte captivantă, în care, folosind rezultatele propriilor cercetări făcute în Afghanistan, Pakistan, Irak, Dubai, Qatar, în Statele Unite, Israel şi Marea Britanie, autorul încearcă să răspundă numeroaselor întrebări neclarificate în urma anchetei oficiale asupra tragicelor evenimente de la 11 septembrie 2001. Concluziile sale le contrazic pe cele ale comisiei oficiale de anchetă, iar faptele, în desfăşurarea lor, devin mai dramatice şi mai îngrijorătoare.
“Potrivit legilor fizicii, bondarul ar trebui să fie incapabil să zboare. În mod asemănător, conform legilor economice, Elveţia nu ar trebui să o ducă atât de revoltător de bine. Fără ieşire la mare, cu o piaţă internă mai mică decât Londra, vorbitoare de patru limbi diferite, fără resurse naturale – în afară de energia hidroelectrică, puţină sare şi încă şi mai puţin peşte –, fără pieţe asigurate pentru produsele sale prin intermediul coloniilor sau al apartenenţei la un pact comercial, ea ar trebui să fi dat de mult cu fundul de pământ. Cu toate acestea, elveţienii sunt singurii în comparaţie cu care nemţii par ineficienţi, francezii nediplomaţi şi texanii săraci. “
Ultimul roman al lui A.J. Hartley, De profundis, este un thriller la fel de interesant ca Masca lui Atreus (The Mask of Atreus). Intriga este captivantă, detaliile ştiinţifice şi dezbaterile religioase stimulează, iar personajele, departe de a fi supereroi, sunt credibile şi supuse greşelilor, ele însele luptându-se cu proprii lor demoni.
Deşi ficţionale, aceste trei cărţi conţin, în acelaşi timp, şi pasaje autobiografice, reflectând experienţa înstrăinării, pe care Goytisolo a trăit-o atât în Spania, cât şi în exil. Împreună, cele trei romane oferă o demitizare a culturii, ideologiei şi limbii spaniole, o respingere nu doar a ficţiunii realiste, dar şi a ideii în sine de gen literar.
Cartea lui Daniel este articulată pe conflictul dintre încredere şi trădare, pe care Doctorow îl foloseşte şi îl încorporează în fiecare aspect al cărţii, de la subiectul propriu-zis până la cel mai abstract simbol. Iar rezultatul este o carte de amintiri, dar şi o carte de investigaţie şi evaluare inteligentă a istoriei, o carte despre natura vinovăţiei şi a inocenţei, despre relaţia complicată dintre oameni şi naţiuni, o capodoperă politică, filosofică şi literară.




Scriitoarei Herta Müller, de origine etnică germană, născută în 1953 la Niţchidorf (în Banat), i s-a decernat joi 8 octombrie 2009, Premiul Nobel pentru literatuiră. Comitetul Academiei Suedeze a motivat decizia ca o recompensă pentru onestitatea scrisului în care descrie peisajul dezrădăcinării.
Scrisorile şi fragmentele de jurnal din care se compune volumul, multă vreme inaccesibile publicului, surprind, cu o tragică luciditate, nesfârşitele tribulaţii ale unui om a cărui viaţă – personala şi creatoare – este supusă presiunii insuportabile a istoriei. Criticat, hărţuit, pradă neajunsurilor de tot felul, Bulgakov rămâne, în ciuda tuturor vicisitudinilor, un caz exemplar de verticalitate şi de încredere în puterea mântuitoare a artei.
Pe 



