Câţi dintre noi ştiu că marele om de stat Mihail Kogălniceanu, ca orice om care se respectă, ştia să şi gătească? Carte de bucate boiereşti a fost prima rânduială de scrieri de reţete din vasta noastră bucătărie. Prima ediţie a apărut la Iaşi în 1841, la Cantora Foii Săteşti, ai căror autori – bănuim boieri de rang – se disimulează sub iniţialele K. N. si M. K., nu ştim dacă din sfială debutantului în branşă sau din desconsiderare faţă de însolita lor cutezanţă ca bărbaţi. Dar cel putin identitatea unuia dintre ei nu rămâne mult timp obscură concitadinilor amatori de lecturi, caci M(ihail) K(ogalniceanu) se recunoaşte a fi unul din semnatari, „Prometeu manque” – spune – ce „a publicat o carte care, răsturnând toate puterile aşezate, călcând în picioare toate pravilele primite de adunare şi de obiceiul pământului, are să facă o revoluţie straşnică în toată Moldova întru chipul de a face frigănele şi găluşte”. Dar cu mult mai interesantă este precizarea (aproape cu iz profetic) care urmează, privitoare la soarta zisei cărţi, şi anume că aceasta le va aduce autorilor „cea mai mare reputaţie între bucătărite”, viitorimea recunoscându-le, fără doar şi poate, „numele de introducători ai artei culinare în Moldova”.Mihail Kogălniceanu (6 septembrie 1817, Iaşi – 20 iunie 1891, Paris) a fost istoric, scriitor, ziarist, Sfetnic al domnitorului Al.I.Cuza, om politic, prim-ministru. Dupa stralucite studii in Franta si Germania, in 1840 scoate revista „Dacia literara”, ce va fi insa interzisa dupa doar trei numere. Constantin (Costache) Negruzzi (1808, Trifestii Vechi, jud. Iaşi – 24 august 1868, Iasi) a fost un om politic, scriitor si traducator român din perioada paşoptistă. Printre lucrarile sale se remarca „Aprodul Purice” (poezii), „Pacatele tineretilor”, „Amintiri din...
