Mario Vargas Llosa – Pantaleon şi vizitatoarele

Premiul Nobel pentru Literatură, 2010 „cartografierea structurilor puterii și pentru imaginile sale tranșante ale rezistenței, revoltei și înfrângerii individuale” Ţara îi cere destoinicului căpitan Pantaleon Pantoja să devină proxenet. Misiune oficială, dar strict secretă. Daca s-ar afla cu ce se ocupă, totul s-ar duce de râpă, inclusiv armonia conjugală. E trimis într-un orăşel pierdut în selva amazoniană, unde-i agitaţie mare: soldaţii violează femeile care le ies în cale, un predicator insolit îi convinge pe locuitori să crucifice insecte, găini, apoi cam tot ce mişcă. Rezultatele: creşterea natalităţii, umplerea orfelinatelor, sacrificii umane. El trebuie să descurce toată această încurcătură. Merită spus că prima lui sarcină de serviciu, stabilirea porţiilor de mâncare, i-a provocat o foame nebună şi o adevărată patimă culinară, iar a doua, garderobă, l-a transformat într-un designer vestimentar cazon. Nu-i greu de ghicit care sunt efectele secundare ale noii lui sarcini. Din toate astea iese o satiră la adresa fanatismului religios şi militar, o tragicomedie spumoasă semnată Mario Vargas Llosa. Iar din 1973 până în 2000, din Pantaleon şi vizitatoarele au ieşit două filme, primul avându-l chiar pe autor în postura de coregizor. De acelaşi autor Casa verde Adevărul minciunilor Povestaşul Tentaţia imposibilului Elogiu mamei vitrege Order Căpitan proxenet Preţ @ RON36,00 Qty: Adauga in cosul de...

Mario Vargas Llosa – Teatru

Premiul Nobel pentru Literatură, 2010 „cartografierea structurilor puterii și pentru imaginile sale tranșante ale rezistenței, revoltei și înfrângerii individuale” Teatrul şi imagistica acestuia constituie, sunt sigur, un gen privilegiat care are posibilitatea sã reprezinte neliniştea acelui labirint de îngeri, demoni şi minuni care nu este altceva decât sãlaşul dorinţelor noastre. Dacã în Lima anilor ’50, oraşul în care am început sã scriu, ar fi existat o mişcare teatralã, este foarte probabil ca, în loc de romancier, sã fi devenit dramaturg. Pentru cã teatrul, de pe vremea când încã purtam pantaloni scurţi şi am vãzut la Teatrul Segura o punere în scenã a piesei Moartea unui comis-voiajor de Arthur Miller […], a fost prima mea iubire. […] Deşi mi-am dedicat viaţa altor genuri de literaturã, iubirea precoce pentru teatru nu s-a stins niciodatã şi a continuat sã pâlpâie acolo în umbrã, dând dovadã în acest sens chiar piesele cuprinse în acest volum. Scrierea lor a fost o permanentã plãcere şi în acelaşi timp o lecţie de modestie şi de sintezã, cãci, spre deosebire de romancier, care este atotputernic şi extrem de liber, autorul de teatru trebuie sã-şi accepte condiţia de simplã piesã a unui mecanism în care actorii, regizorii, scenografii, la fel cu timpul şi mijloacele, joacã un rol principal în succesul sau eşecul spectacolului. MARIO VARGAS LLOSA De acelaşi autor Mătuşa Julia şi condeierul Scrisori către un tânăr romancier Elogiu mamei vitrege Lituma în Anzi Odiseu şi Penelopa Războiul sfârşitului lumii Cine l-a ucis pe Palomino Molero? Kathie şi hipopotamul Scrisori către un tânăr romancier Peştele în apă Order Teatru Preţ @ RON22,00 Qty: Adauga in cosul de...

Mario Vargas Llosa – Băieţii şi alte povestiri

Premiul Nobel pentru Literatură, 2010 „cartografierea structurilor puterii și pentru imaginile sale tranșante ale rezistenței, revoltei și înfrângerii individuale” Şefii, primul dintre cele doua volume cuprinse în Baieţii şi alte povestiri, a fost publicat pentru întâia oara în urmă cu 50 de ani, marcând debutul oficial ca prozator al lui Mario Vargas Llosa. Realismul lucid al acestor şase povestiri, lipsit de inflexiuni mitologice, anunţă o perspectivă aparte in contextul literaturii sud-americane, identificaţi adesea cu realismul de tip magic. Povestirea Băieţii, scrisă un deceniu mai târziu, e un punct de cotitură: violenţa e aici mai insidioasa şi nu mai ţine atât de un tacit „cod“ al onoarei şi al machismului, ca în povestirile şi romanele de până în 1967, cat, mai degrabă, de însăşi regula jocului. De acelaşi autor Elogiu mamei vitrege Tentaţia imposibilului Rătăcirile fetei nesăbuite Casa verde Order Mario Vargas Llosa Pret @ RON25,00 Qty: Adauga in cosul de...

Mario Vargas Llosa – Scrisori către un tânăr romancier

Premiul Nobel pentru Literatură, 2010 „cartografierea structurilor puterii și pentru imaginile sale tranșante ale rezistenței, revoltei și înfrângerii individuale” Construită sub forma a unsprezece scrisori către un personaj imaginar, un ucenic în arta prozei, scrisori unificate printr-un capitol conclusiv sintetic, cartea reconstituie întreg procesul creativ prin care a trecut un autor capabil să transforme în literatură tot ce atinge: Mario Vargas Llosa. Suntem martori ai lungii sale peregrinări ca literat şi ai experienţei unice, personale şi netransferabile de romancier. Cum devii scriitor? Ce mecanisme imperioase te impulsionează în această vocaţie? Ce poţi învăţa de la marii scriitori şi ce este sau trebuie să fie numai al tău, dacă ai ceva de spus? Cartea lui Vargas Llosa e o suită de lecţii magistrale despre arta de a scrie romane – în fond, o lecţie de literatură. De acelaşi autor Elogiu mamei...

Mario Vargas Llosa – Kathie şi hipopotamul

Premiul Nobel pentru Literatură, 2010 „cartografierea structurilor puterii și pentru imaginile sale tranșante ale rezistenței, revoltei și înfrângerii individuale” „Dacă în Lima anilor ’50, oraşul în care am început să scriu, ar fi existat o mişcare teatrală, este foarte probabil ca, în loc de romancier, să fi devenit dramaturg. Pentru că teatrul, de pe vremea când încă pur-tam pantaloni scurţi şi am văzut la Teatrul Segura o punere în scenă a piesei Moartea unui comis-voiajor de Arthur Miller […], a fost prima mea iubire. […] Deşi mi-am dedicat viaţa altor genuri de literatură, iubirea precoce pentru teatru nu s-a stins niciodată şi a continuat să pâlpâie acolo în umbră, dând dovadă în acest sens chiar piesele cuprinse în acest volum. Scrierea lor a fost o permanentă plăcere şi, în acelaşi timp, o lecţie de modestie şi de sinteză, căci, spre deosebire de romancier, care este atotputernic şi extrem de liber, autorul de teatru trebuie să-şi accepte condiţia de simplă piesă a unui mecanism în care actorii, regizorii, scenografii, la fel ca timpul şi mijloacele, joacă un rol prin-cipal în succesul sau eşecul spectacolului. “ Llosa De acelaşi autor Lituma în Anzi Odiseu şi Penelopa Războiul sfârşitului lumii Mătuşa Julia şi condeierul Cine l-a ucis pe Palomino Molero? Scrisori către un tânăr romancier Peştele în apă Order Kathie şi hipopotamul Preţ @ RON28,00 Qty: Adauga in cosul de...

Mario Vargas Llosa – Conversaţie la Catedrala

Premiul Nobel pentru Literatură, 2010 „cartografierea structurilor puterii și pentru imaginile sale tranșante ale rezistenței, revoltei și înfrângerii individuale”   Catedrala invocată de Llosa nu este locul sacru al reculegerii, în care sufletul îşi găseşte liniştea, refugiul solitar, împăcarea. Ironic şi paradoxal, acest nume îl poartă o crâşmă mizeră de la periferia Limei anilor ’60, cu mese şchioape, cu fum de ţigară şi mirosuri grele, cu gesturi şi vorbe obscene. Iată fundalul pe care se desfăşoară conversaţia celor doi protagonişti, proveniţi din categorii sociale diferite, dar pe care îi revoltă absurdul aceleiaşi lumi în descompunere. După cum au subliniat criticii, prin această carte Llosa a izbutit să creeze romanul total. Creaţia lui are o arhitectură amplă şi măreţia unei catedrale. Order Conversaţie la Catedrala Preţ @ RON55,00 Qty: Adauga in cosul de...