Principele Radu al României – Biblioteca în flăcări

„Biblioteca în flăcări ilustrează un tip complementar de leadership, în România devenită – instituţional – europeană; un mod regal de a fi lider, de a avea putere nu prin bani, prin politică ori prin trusturi de presă, ci prin forţa exemplului personal, prin spiritul de răspundere, prin loialitatea faţă de ţară, prin generozitate ţi îndeplinirea rolului de model în societate. ” (Principele Radu de Hohenzollern-Veringen) De acelaşi autor...

Ion Bulei – Viaţa cotidiană în timpul lui Carol I

„Procesul de modernizare era in Romania acelor timpuri mai inaintat decat in tarile balcanice sau in Rusia, dar in structura sociala intervin diferente mari. si guvernantii n-au fost destul de prevazatori sa le atenueze. De pe urma vietii moderne profita o minoritate: marii proprietari, in virtutea unei realitati preexistente, stapanirea unei mari suprafete din pamantul tarii si burghezia, pe care mecanismul vietii moderne o ridica si o impune. Nu era vorba de o oligarhie, termen folosit de intreaga stanga romaneasca atunci si mai apoi. Caci nu era un grup la putere asuprind pe toti ceilalti. La mijloc era un dezechilibru social puternic accentuat de procesul modernizarii. Toata patura culta a romanilor voise sa creeze aici, la gurile Dunarii, o Belgie a Orientului. si aceasta cat mai repede cu putinta. Parca pentru a se uita o data pentru totdeauna un trecut de umiliri nationale. intentie buna, dar punerea ei in practica a luat forma unor realitati specifice.” ion Bulei este prof. univ. dr. la Facultatea de istorie a Universitatii din Bucuresti, seful catedrei de istoria Romanilor si director al institutului de stiinte Politice si Relatii internationale al Academiei Romane. A publicat peste zece volume de specialitate si mai mult de cincizeci de studii in prestigioase reviste din Romania si din...

Peter Boxall – 1001 de cărţi de citit într-o viaţă

 1001 de cărţi de citit într-o viaţă este lectura ideală pentru pasionaţii de...

Raoul Bossy – Amintiri din viaţa diplomatică II

„La 25 octombrie 1921 se naştea Principele Mihai. Numele lui, care simboliza întregirea neamului şi era deosebit de drag românilor, dădea parcă micului vlăstar domnesc un nimb de glorie şi de fericire. O soartă crudă a voit însă ca Mihai I să-şi piardă de două ori tronul: o dată i l-a smuls propriul său tată, a doua oară duşmanul de moarte al ţării: comunismul. Dar pronia cerească îl va aşeza din nou, cînd va suna ceasul, pe tronul lui Mihai Viteazul li al lui Ferdinand I.“ Raoul...

Rosa Giorgi – Secole de Artă. Secolul al XVII lea

Secolul al XVII-lea, secol al triumfului Barocului european, ne este prezentat prin intermediul temelor şi conceptelor cheie, al centrelor de maximă importanţă şi al artiştilor principali. Explicaţiile sintetice, studiul iconografic aprofundat, selecţia evident internaţională oferă o privire panoramică complexă şi documentată asupra unui secol care a fost martorul creaţiei artistice a unor genii de talia lui Bernini, Caravaggio, Rembrandt sau Vermeer. Order Secole de Artă. Secolul al XVII lea Preţ @ RON69,99 Qty: Adauga in cosul de...

Marcel Dumitru Ciucă – Carol al II-lea. Între datorie şi pasiune. Însemnări zilnice. Vol. V (1946-1948)

Volumul al cincilea al lucrării „Între datorie şi pasiune” conţine însemnările zilnice ale lui Carol al II-lea dintre 1 ianuarie 1946 şi 31 decembrie 1948. La începutul acestei perioade, Carol se afla încă în Brazilia, la Rio de Janeiro, şi pentru această vreme el a consemnat în caietele sale eforturile depuse pentru a obţine aprobările necesare în vederea trecerii în Europa, cu scopul de a fi mai aproape de ţară. Deoarece lipseşte caietul nr. 11 I, pentru perioada cuprinsă între 11 decembrie 1946 şi 4 decembrie 1947, nu putem cunoaşte cum a reuşit să ajungă în Portugalia, la Estoril, şi de asemenea nu ştim data plecării sale din Rio. Dar, deoarece la 5 ianuarie 1948 el a consemnat că: „de trei luni de când suntem în Portugalia”, putem deduce că au plecat din Brazilia la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lui octombrie 1947 şi, mai mult chiar, din însemnarea din 5 octombrie 1948, „Azi s-a împlinit anul de când, după atâta vreme, am sosit, din nou, pe scumpul nostru pamânt al Europei”, rezultă că la 5 octombrie 1947 au pus piciorul pe continentul nostru. În perioada pentru care lipseşte caietul cu însemnări în viaţa lui Carol a avut loc o schimbare pe care, în anii anteriori, el o tot anunţa ca posibilă: căsătoria cu Elena Lupescu (Duduia). Nu putem cunoaşte detaliile acestui eveniment, aşa cum le-a consemnat el în caietul amintit, dar din însemnările ulterioare aflăm că el a avut loc în ziua de 3 iulie 1947. La fiecare 3 iulie, Carol şi Duduia aniversau căsătoria lor. S-a păstrat şi o fotografie a celor doi miri. La Rio nu au făcut şi cununia religioasă, negăsind, probabil, un preot ortodox acolo. Cum ţineau ca să fie cununaţi în religia ortodoxă, de un preot român, acest lucru a avut loc în ziua de 18 iulie 1949, la Estoril. După stabilirea la...