Mihaela Teodor – Anatomia cenzurii. 1944-1947

„Anatomia cenzurii” este o carte ce produce un teribil disconfort cititorului – te vezi nevoit să priveşti un cadavru – cel al Cenzurii – ce ar putea învia, în orice moment, dacă susţinătorii democraţiei vor aţipi. Este corpul cenzurii instituite de ocupanţii ruşi, împreună cu oportuniştii adunaţi de miri unde, indiferent de etnii şi de convingeri, în intervalul 1944-1947. Adică instituţia ce a mutilat pentru zeci de ani cultura română, jurnalismul fiind una dintre ţintele predilecte. Pentru că teama de presă a rămas un indiciu indubitabil al ilegitimităţii, indiferent de epocă, regim, context. Este teama de pluralism, de adevăr, de îndoială. Găsesc acestei cărţi mai multe merite. Mai întâi, autoarea a utilizat un lăudabil corpus de documente de arhivă. Sper că numeroasele şi relevantele documente la care a apelat, vor pune punct opiniilor liricoide despre cenzură, exprimate deseori. Lucrarea invită la consultarea „urmelor”, la un episod factual, nonevaluativ – cei ce urăsc factologia istorică sunt, cel mai adesea, oameni care nu au intrat niciodată în arhive. Ei nu află, pur şi simplu ştiu. Apoi, cartea reprezintă o disecţie a mecanismelor reprimării pluralismului informaţional, o demonstraţie a faptului că cenzura a fost o pârghie în mecanismul de dobândire, de menţinere şi distribuire a puterii politice. Interesante îmi par aici etapele identificării şi sancţionării oponentului politic, ce a fost, pe rând, fascist, profascist, legionar, antidemocrat, antisovietic, apoi sabotor şi reacţionar. Orice imaginaţia a oferit, a fost folosit pentru lichidarea adversarului politic, iar lucrarea demonstrează încă o dată ilegitimitatea regimului comunist – el se instituie şi se menţine prin lichidarea celui ce îl contrazice. Un regim obsedat de unanimitate, ceea ce-i face existenţa dramatică, tensionată, plină de ridicol – trebuie să demonstreze că nici-o altă opinie nu îşi are locul în spaţiul public, în afara celei declarate de el ca fiind valabilă. Şi pentru că pomeneam de ridicol, a se vedea „Solemnitatea...

Josette Abel – Omul, muritor sau nemuritor?

Există două maniere de a înțelege destinul uman: – pentru Omul neinițiat – pentru...

Ion Alexandrescu – România între Est și Vest. Aderarea României la FMI și BIRD. Vol 1

România a aderat la Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD) la 15 decembrie 1972. Până în 1982, a fost singura ţară din blocul răsăritean care a aparţinut, concomitent, şi organizaţiei CAER cât şi instituţiilor financiare create, în 1944, la Bretton Woods (SUA). De peste patru decenii, autorul acestui volum analizează metodic evoluţiile economiei româneşti după al doilea război mondial. Recunoscuta Dsale competenţă va asigura cu acest volum şi cele ce vor urma cunoaşterea componentelor şi rezultatelor, într-un fel decisive, ale economiei socialiste din anii ’70 şi ’80 şi care explică şi deznodământul din decembrie 1989. Acad. Dinu C. Giurescu...

Cynthia Phillips – 101 lucruri inedite despre Da Vinci

Știm cu toții că Leonardo Da Vinci a pictat Mona Lisa, că a făcut schița aceea faimoasă cu bărbatul în interiorul cercului și că a avut ceva de-a face și cu mediatizatul cod al lui Da Vinci. Dar cum rămâne cu omul din spatele mitului? 101 lucruri inedite despre Da Vinci propune o perspectivă originală, amuzantă asupra...

Aradavoaice G. – Stres, eustres, distres. Terapii antistres

Valorificând o parte din conținutul studiilor, lucrărilor și investigațiilor de teren privind stresul, concluziile rezultate în urma unor experimente, în cartea de față autorul înfățișează problematica de ansamblu a stresului, cauzele apariției lui, simptomele de bază și efectele sale în diverse planuri, dezvoltă, pe un spațiu mai larg, direcțiile esențiale ale gestionarii lui, principiile, regulile, metodele și tehnicile de prevenire a stresului. Order Stres, eustres, distres. Terapii antistres Preț @ RON40,00 Qty: Adauga in cosul de...

Dorin Cimpoescu – Regimul post-totalitar din Republica Moldova (1990 – 2012)

După două decenii  putem afirma că drumul parcurs în edificarea şi afirmarea independenţei de stat s-a dovedit a fi foarte dificil. Pentru mulţi rămâne încă actuală întrebarea: De ce tranziţia Republicii Moldova de la un regim politic totalitar la unul democratic este atât de anevoioasă? La această întrebare există mai multe răspunsuri, generate de caracterul reformelor politice, economice, sociale şi culturale. Unul dintre aceste răspunsuri ţine de domeniul istoriei şi memoriei colective şi de ceea ce a însemnat pentru locuitorii fostei republici unionale regimul totalitar comunist. Perceperea trecutului este condiţionată de experienţa şi cunoştinţele fiecărui om, ale fiecărei familii şi comunităţi în parte etc. Deşi PCUS a tins să construiască o societate egalitară sub toate aspectele, viziunile asupra acestui regim au fost şi rămân a fi diferite. După evenimentele din august 1991, s-a crezut în colapsul sovietic şi în detaşarea definitivă de trecutul totalitar, realităţile însă s-au dovedit a fi altele. Din perspectiva unei abordări istorice, bazată pe documente, este dificil să discuţi despre ultimele două decenii, când încă multe arhive nu sunt accesibile. Dar, autorul a urmărit cu atenţie mass media, programele partidelor politice, sondajele de opinie etc., ceea ce i-a permis să evidenţieze un şir de particularităţi, atât generale (trend-uri), cât şi specifice regimurilor de guvernare din Republica Moldova… Prezentarea a numeroase aspecte privind dinamica politică de la Chişinău demonstrează faptul că autorul lucrării este un fin observator şi un analist atent la tot ceea ce se petrece în Republica Moldova. Abordarea retrospectivă a celor 22 de ani reprezintă o primă istorie politică a tânărului stat şi constituie un instrument eficient de cunoaştere şi înţelegere a situaţiei din Republica Moldova. Sergiu...