Currently Browsing: Bookshop

Francis Scott Fitzgerald – Un diamant cât Hotelul Ritz şi alte povestiri

Cele zece povestiri reunite în volum, scrise între 1920 şi 1937, când Fitzgerald se afla în plină forţă creatoare, ilustrează perfect rafinamentul stilului său. În ele prozatorul creează personaje memorabile: un miliardar nemilos care deţine un diamant cât un munte, o frumoasă nemulţumită din Sud care caută aventura vieţii în Nord, un erou tragic ce şi-a pierdut mai întâi averea, iar apoi tihna familială şi, în general, o pleiadă de tineri debusolaţi, zăpăciţi şi adesea fermecători din perioada interbelică. Order Un diamant cât Hotelul Ritz şi alte povestiri Preţ @ RON18,95 Qty: Adauga in cosul de...

Theodor Echim – Plantele în mituri și legende

Nașterea misterelor este, după părerea majorității oamenilor de știință, mitologic și ritual legată de agricultură. Dintotdeauna oamenii au fost preocupați de rolul plantelor în viața lor și și-au făcut gânduri despre această temă. Tradițiile lumii vechi, dar și cele ale Orientului, Americii și cele din Oceania sau India poartă în ele dovezi despre gândirea și comportamentul oamenilor și despre rolul diferitor plante în agitata lor viață emoțională. Plantele ne spun ceva despre zeii omenirii, iar aceștia ne spun ceva despre plantele care i-au fost importante omului în cursul vremii și al devenirii sale. Arborii, florile și fructele, ca de altfel și animalele, au fost și sunt încă importante simboluri pentru om. Zeița frumuseții – Afrodita – a fost pusă în legătură cu cea mai frumoasă floare, cu trandafirul. Trandafirul ne spune multe despre sine însuși, dar Afrodita ne mai spune ceva în plus despre această regină a florilor, ceva ce floarea singură nu ne poate spune. Adonis, ca și Persefona, personifică dezvoltarea ciclică a vegetației. Aion – strămoșul originar babilonian al omului – ar fi descoperit fructele comestibile și meseria de pomicultor, și de aceea a fost pe bună dreptate idolatrizat de către Fenicieni. Și dacă ne gândim că tracii – strămoșii noștri politeiști – îi aveau ca zeități, între alții, pe Hera, Artemis, Apollo, Ares, Armonia, Demetra, Diana, Dionis, Eros, Esculap, Hermes, Orfeu, Narcis, Pan, Saturn, Uranos, Venus, considerați azi ca exclusiv zeități grecești, miturile plantelor sunt pentru români și mai interesante. În mitologia vedică există un pom ceresc pururea înfloritor – Parijata –, iar în credința hindusă, un pom al lui Buddha – arborele Pepul, care face legătura între cer și pământ. Tija florală a florii de lotus indian este, după această credință, axa lumii. Toate trei fac legătura cu cerul. În mituri, plantele alimentare sunt sfinte deoarece ele ar fi apărut, peste tot în lume, „născute...

Francis Scott Fitzgerald – Blândeţea nopţii

Publicat în 1934, romanul Blândeţea nopţii (Tender Is the Night) l-a ridicat pe F. Scott Fitzgerald, aşa cum au remarcat criticii, la înălţimea unui „Orfeu modern“. În 1998, Modern Library l-a inclus pe lista celor mai bune 100 de romane în limba engleză ale secolului XX. A fost ecranizat în 1962, cu Jason Robards, Jennifer Jones şi Joan Fontaine în rolurile principale, iar în 1985 BBC a lansat o miniserie cu Peter Strauss şi Mary Steenburgen. În 1995, The Fountain Theatre din Los Angeles a dramatizat romanul, adaptarea pentru scenă câştigând PEN Literary Award. Dick Diver este un strălucit psihiatru american, cu o personalitate magnetică, căsătorit cu fosta sa pacientă, Nicole, fermecătoare, bogată, dar cu un grav dezechilibru emoţional. Rosemary, o tânără actriţă fascinată de Nicole şi îndrăgostită iremediabil de soţul acesteia, se avântă în noua idilă orbeşte, cu intensitate, la fel cum vânează roluri care să-i aducă celebritatea mult visată. Prinşi în vâltoarea evenimentelor tumultuoase din viaţa lor, dar şi a epocii de după Primul Război Mondial, când America nu mai crede în nimic, Dick şi Nicole iniţiază un periculos pas de deux pe graniţa dintre nebunie şi normalitate, dintre iubire şi moarte. Order Blândeţea nopţii Preţ @ RON47,00 Qty: Adauga in cosul de...

Catherine Asaro – Antologia Nebula 2013

În viitorul devastat ecologic, bărbaţi supuşi modificării genetice sunt angajaţi să reproducă dansurile de împerechere specifice păsărilor dispărute ale căror gene le poartă ei acum… Diminuarea luminii soarelui îi sileşte pe ultimii supravieţuitori de pe Pământ să se ascundă în adâncurile oceanelor îngheţate… sunt doar câteva subiecte incitante dintr-un volum care conţine câştigătoarele premiilor Nebula din cele trei categorii de ficţiune scurtă, un fragment din romanul recompensat cu Nebula, câştigătoarele premiului Rhysling şi Solstice şi un fragment din romanul distins cu Premiul Andre Norton. Order Antologia Nebula 2013 Preţ @ RON49,00 Qty: Adauga in cosul de...

Jay Parini – Rătăcirile lui Herman Melville

În romanul lui Jay Parini, aflat în curs de ecranizare, Herman Melville, personalitate vulcanică, saturniană, e deopotrivă figura paternă autoritară de care fiii săi nu reuşesc niciodată să se apropie, dar şi un partener de viaţă introvertit şi uneori agresiv, care sfârşeşte prin a transforma afecţiunea soţiei sale, Lizzie, şi fascinaţia resimţită de aceasta în tinereţe faţă de viaţa lui aventuroasă în compasiune amestecată cu teamă. Însă dincolo de nebuloasa unei existenţe cotidiene frământate şi înnegurate se conturează opera impresionantă a unuia dintre cei mai importanţi scriitori ai secolului al XIX-lea. Narat pe mai multe planuri şi din multiple perspective, glisând între tărâmurile exotice de la tropice (precum insulele Marchize, unde Herman Melville trăieşte o vreme printre canibali) şi New York, care se confundă pentru autorul lui Moby Dick cu neliniştea şi angoasa existenţială, romanul dezvăluie treptat culisele întunecate ale vieţii şi operei unui autor ale cărui detalii biografice au rămas mai degrabă un mister pentru exegeţii săi. Order Rătăcirile lui Herman Melville Preţ @ RON39,00 Qty: Adauga in cosul de...

Codruța Cuceu – Spaţiu public şi spaţiu privat. O perspectivă românească

Conştiinţa politică se formează dificil în lipsa unui spaţiu public ofertant dezbaterilor și în absența unei tradiţii prin care să se transmită habitus-ul implicării civice în dezbaterile publice. Această lucrare este expresia încercării de a determina în ce măsură se poate vorbi, în contextul socio-istoric românesc, atât despre o atare tradiţie a spaţiului public, cât și despre o dezbatere politică și/sau academică veritabilă asupra relației public-privat. Am arătat cum modernitatea occidentală definește conceptele de public şi privat drept categorii-barometru în determinarea gradului de modernitate şi de democratizare a societăţii căreia îi sunt aplicate și mi-am propus să verific, prin intermediul acestor categorii, gradul de modernitate al vieții politice românești și pulsul maturizării conștiinței politice în contextul acestei țări est-europene. (Codruța...

« Older Entries Next Entries »