Dumitru Ducaru – Fascinaţia trecerii munţilor. Mărturii inedite despre istoria construirii Transfăgărăşanului

Tema trecerii muntilor a fost dintotdeauna la romani sinonima cu unitatea neamului. Inginerul Dumitru Ducaru evoca in cartea sa greutatile, dar si bucuriile de a realiza o astfel de artera spectaculoasa precum Transfagarasanul. Cu umor si decenta autorul rememoreaza pagini de viata care au intrat in istorie si care impresioneaza cititorii prin spectaculozitatea lor. Order Fascinaţia trecerii munţilor. Mărturii inedite despre istoria construirii Transfăgărăşanului Preţ @ RON26,00 Qty: Adauga in cosul de...

Florian Bichir – Istoria cu becul în ochi

„Cartea lui Florian Bichir este construită în jurul ideii de istorie. Istorie-mare, istorie-mică. Istoria ca ştiinţă, istoria ca poveste. Dar, indiferent ce alege, scrisoarea lui Florian Bichir te atrage, fie că este vorba despre episoade ce se derulează în zorii istoriei moderne, fie că am fost martori sau chiar participanţi la proiectarea acestora.” MIHAI RETEGAN Order Istoria cu becul în ochi Preţ @ RON29,00 Qty: Adauga in cosul de...

Nicolae Suţu – Memoriile Principelui Nicolae Suţu, mare logofăt al Moldovei. 1789–1871

„Într-o vreme când ignoranţa şi barbaria turcilor ajunseseră la culme, fanarioţii, ca agenţi, ca dragomani sau hospodari, îndeplineau funcţia cea mai delicată şi cea mai primejdioasă ce a existat vreodată, deoarece graţie inteligenţei lor ei ţineau în mână firele politicii unei puteri care nu putea decât pierde la fiecare conflict cu statele europene… Deşi călcau neîncetat pe un vulcan, fanarioţii au purtat vreme de două secole greutatea politicii otomane şi şi-au legat numele de splendoarea care s-a revărsat asupra Porţii… Când ora eliberării a sunat, averea şi viaţa lor au fost preţul devotamentului pentru cauza libertăţii. Printre cei stabiliţi în Principate, câţiva s-au naturalizat prin alianţe de familie şi s-au identificat cu noua lor stare. Mă număr printre ei. Intrat în slujbă îndată după punerea în aplicare a legii organice şi ocupând pe rând toate demnităţile superioare, am luat parte direct la toate reformele, la toate regulamentele introduse în administraţia ţării. Am fost în mod constant prietenul progresului şi al legalităţii. N-am contat pe recunoştinţa publică sau particulară, ceea ce mă consolează lesne de ingratitudine. În fine, după o lungă carieră, care mi-a ruinat averea şi sănătatea, am ajuns să cultiv stoicismul şi mizantropia.“ (Nicolae SUŢU) „Nicolae Suţu îşi croieşte cariera în societatea moldoveană beneficiind de protecţia rusească, de calitatea de pământean dobândită prin căsătorie, dar în primul rând graţie însuşirilor sale: hărnicia, vocaţia continuării lucrului început, arta relaţiilor cu oamenii, interesul pentru buna desfăşurare a serviciului public. Resentimentele – şi acestea sunt numeroase – le încredinţează în cea mai mare parte sertarului. Spre deosebire de străbunii săi, care luptau pentru tronurile ţărilor române până la ultima picătură de vlagă, el îşi înţelege în mod superior epoca. Prin felul în care s-a manifestat în viaţa publică românească, prin felul cum şi-a împărtăşit gândul tainic Memoriilor, Nicolae Suţu rămâne una dintre vocile de mare disponibilitate ale secolului al xix-lea. S-o...

Jung C.G. – Opere complete. Psihogeneza bolilor spiritului. Vol 3

Deşi studiile reunite în acest volum sub titlul sugestiv „Psihogeneza bolilor spiritului” par să se adreseze doar specialiştilor (psihologi, psihiatri, psihoterapeuţi), în măsura în care abordează schizofrenia sub diferite aspecte, totuşi interesul lor cultural este considerabil. Căci descoperirea arhetipurilor şi a inconştientului colectiv este indestructibil legată de activitatea psihiatrică a lui Jung. Aşa cum Freud a descoperit inconştientul personal pornind de la nevroze, Jung a descoperit inconştientul colectiv bazându-se pe tratamentul psihozelor. În articolul sintetic din 1958 dedicat schizofreniei, Jung o declară expres:tipul asociaţiilor şi formaţiunile observabile la psihotici i-au sugerat pentru prima dată posibilitatea existenţei unui inconştient suprapersonal, ale cărui elemente (arhetipurile) au un caracter universal, asemeni motivelor...

Ion Mihai Pacepa – Moştenirea Kremlinului

Moştenirea Kremlinului se citeşte ca un superb roman de spionaj. E populat de rezidenţi, ofiţeri ilegali şi agenţi care se întâlnesc în case conspirative, transmit mesaje codificate şi toarnă otrăvuri în băuturile inamicilor. Din nefericire, personajele care pun la cale operaţii de influenţă şi manipulare, furturi de tehnologii occidentale, extorcări de fonduri, asasinate politice şi lovituri de stat sunt Lenin, Stalin, Brejnev, Gorbaciov, Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu, fapt care ne obligă să acceptăm că, de aproape o sută de ani, suferinţele produse de comunism fac parte dintr-o realitate dureroasă şi greu de schimbat. Din nou din nefericire, sarcina executării acestor operaţii abominabile a fost încredinţată serviciilor de informaţii externe, care, pe nevăzute, au acaparat diplomaţia, instituţiile statului şi întreprinderile economice. Fie că s-au numit INO, INU, PGU, în Uniunea Sovietică, sau DIE, în România comunistă, chiar aceste servicii au contribuit la înlăturarea dictatorilor compromişi, dar cu intenţia criminală de a-şi păstra, într-un simulacru de democraţie, privilegii pe care, fără a citi această carte, nu le-am cunoaşte niciodată. Fără dezvăluirile generalului Ion Mihai Pacepa, n-am putea înţelege niciodată de ce frământările politice şi sociale din anii 1990 fac parte din înspăimântătoarea moştenire a Kremlinului. „Sistemul de guvernare comunist nu a fost altceva decât o hoţie motivată ideologic. Am ajuns la această concluzie treptat, cu ajutorul experienţei acumulate în cei douăzeci şi trei de ani în care am fost părtaş la ceea ce astăzi consider a fi fost cea mai mare escrocherie comisă vreodată: furtul de tehnologie occidentală, practicat de fostul bloc sovietic. Pană la urmă crima este nerentabilă,chiar când e comisă de o superputere. Prăbuşirea comunismului în Europa de Est şi dezintegrarea intregii economii sovietice vorbesc de la sine.“ „În viaţă se întâmplă adesea să pleci după lână şi să te întorci tuns, spune un proverb românesc. Nici Gorbaciov şi nici serviciile sale de informaţii nu au putut prezice că eforturile...

Cazimir Ştefan – Amintiri despre Caragiale

„Literatura română nu cunoaşte autor a cărui prezenţă fizică în mijlocul contemporanilor să fi fost pătrunsă mai viu de atmosfera creaţiei sale, autor la care, între spaţiul manifestării curente şi acela al ficţiunii, să se arcuiască punţi mai numeroase. Strângerea laolaltă a celor mai însemnate mărturii despre Caragiale aşază într-o lumină puternică trăsătura lui suverană: înţelegerea vieţii ca un spectacol perpetuu, conceput, regizat şi jucat de el însuşi. Ceea ce reţin cu precădere memorialiştii sunt fragmente ale acestei reprezentaţii. Ceea ce nu omite nici unul din portrete este imaginea omului-spectacol.“ (Ştefan CAZIMIR) Ion Agârbiceanu ♦ Archibald ♦ Paul Bujor ♦ Marius Bunescu ♦ Luca I. Caragiale, ♦ Al. Davila ♦ Barbu Delavrancea ♦ Cella Delavrancea ♦ Victor Eftimiu ♦ Gala Galaction ♦ Ioan D. Gherea ♦ Octavian Goga ♦ Dimitrie Gusti ♦ G. Ibrăileanu ♦ Şt.O. Iosif ♦ Ioan I. Livescu ♦ Ecaterina Logadi ♦ C.I. Nottara ♦ Cincinat Pavelescu ♦ Horia Petra-Petrescu ♦ N. Petraşcu ♦ Radu D. Rosetti ♦ Vintilă Russu Şirianu ♦ M. Sevastos ♦ Ion Slavici ♦ D.I. Suchianu ♦ Ion Suchianu ♦ A. Toma ♦ V.A. Urechia ♦ Al. Vlahuţă ♦ Paul Zarifopol Order Amintiri despre Caragiale Preţ @ RON39,90 Qty: Adauga in cosul de...