Tom Ambrose – Despoţi şi dictatori. De la Nero la Saddam Husein

Oamenii au fost dintotdeauna interesaţi să afle cât mai multe despre cei ce au condus cu mână forte destinele popooarelor. Iar fascinaţia a fost cu atât mai mare, cu cât indivizii respectivi s-au făcut remarcaţi şi prin acte de cruzime, motivată sau nu, faţă de grupuri întregi. În aceste cazuri, facinaţia resimţită pare că ar avea ceva în comun cu impresia pe care o lasă ochii unui şarpe, de la care nu-ţi mai poţi desprinde privirea. Să afli ce a fost în mintea lui Hitler, când a trecut la genocidul evreilor, sau în cea lui Stalin, care şi-a decimat poporul, ori chiar în mintea lui Vlad Ţepeş, a cărui sete de dreptate putea să fie la fel de bine o sete de cruzime, iată o provocare extraordinară, pentru cei cărora nu le e frică de adevărurile dureroase. Order Despoţi şi dictatori. De la Nero la Saddam Husein Preţ @ RON19,90 Qty: Adauga in cosul de...

Vladimir Fedorovski – Ţarinele şi puterea . De la Ecaterina I la Raisa Gorbaciova

În Rusia, influenţa feminină asupra politicii a fost un factor determinant de-a lungul timpului. Ruşii au căpătat obiceiul de a le numi ţarine pe aceste femei influente, indiferent dacă făceau sau nu parte din familia imperială. Cartea de faţă se doreşte a fi atât o prezentare succintă a evenimentelor acestor ultime secole, cât şi un elogiu adus tăriei de caracter a femeilor, care au găsit de fiecare dată forţa de a lupta pentru bărbaţii pe care îi iubeau şi de a-i ajuta pe aceştia să cârmuiască ţara cât mai bine. Indiferent că vorbim de Ivan cel Groaznic, de Petru cel Mare, de Nicolae al II-lea, de Gorbaciov sau de Elţîn, fiecare a avut cel puţin o femeie care a jucat un rol determinant în viaţa sa. De exemplu, Ivan al IV-lea a avut o legătură specială cu cea dintâi soţie a sa (şi prima ţarină a Rusiei), ea ajutându-l să fie un om mai bun şi mai înţelept; odată cu moartea acesteia s-a produs şi prăbuşirea ţarului, acesta lăsându-se pradă paranoiei şi trăind permanent cu impresia că lumea complotează împotriva lui. Viaţa lui Petru cel Mare s-a derulat în permanenta prezenţă (şi sub permanenta influenţă) a femeilor, indiferent că vorbim de mama sa (Natalia Narîşkina), de sora lui (Natalia), de Anna Mons (amanta) sau de Ecaterina (soţia) – acestea fiind femeile care au avut un o influenţă preponderentă asupra lui. Alexandra Fedorovna, soţia ţarului Nicolae al II-lea, a rămas pentru ruşi simbolul egeriei politice. Raisa Gorbaciova a fost întotdeauna strâns asociată carierei soţului ei, ea insuflându-i soţului său metode mai moderne şi mai puţin misogine decât cele care caracterizau spiritul rus de secole bune. În cazul lui Boris Elţîn, femeia care a jucat un rol extrem de important în viaţa lui a fost fiica sa, Tatiana, care a preluat frâiele puterii şi a început să facă jocurile politice în...

Timothy Ryback – Biblioteca lui Hitler. Cărţile care i-au format personalitatea

Biblioteca personală a lui Hitler însuma circa 16 000 de volume, dar, la încheierea războiului, majoritatea a intrat în posesia trupelor americane. Reputatul cercetător american Timothy W. Ryback a redescoperit însă, la Biblioteca Congresului din Washington D.C. şi în alte centre de documentare din Europa şi Statele Unite,  aproximativ 1200 de lucrări care au făcut parte din colecţia dictatorului. Multe dintre ele au o importantă deosebită întrucât conţin adnotările şi sublinierile atente ale lui Hitler, trădând uneori o lectură de-a dreptul obsesivă. De la Don Quijote, Robinson Crusoe, Peer Gynt sau romanele de aventuri ale lui Karl May şi piesele lui Shakespeare (pe care îl considera superior lui Goethe sau Shiller) la lucrări antisemite precum Evreul internaţional a lui Henry Ford, de la Nietzsche şi Schopenhauer la tratate obscure de politologie şi ocultism,  analiza cărţilor citite de Hitler oferă o nouă pespectivă asupra transformării acestuia dintr-un tânăr soldat voluntar în dictatorul care a declarat război civilizaţiei. Demersul autorului ― original şi bine documentat  deopotrivă ― în universul (pseudo)intelectual al dictatorului urmăreşte influenţele formatoare pe care le-au avut lecturile (numeroase, dar selective şi nesistematice) asupra evoluţiei personale a lui Hitler, a discursurilor, scrierilor, acţiunilor şi îndeosebi a ideologiei sale. Un exemplu revelant este felul în care lectura unei  biografii a lui Frederic cel Mare a alimentat fanatismul distructiv al dictatorului în cel de-Al Doilea Război Mondial când a decis să continue lupta, în ciuda oricăror sorţi de...

Jamie King – 111 teorii ale conspiraţiei

A fost tragedia de la Cernobil un accident sau un experiment? Titanicul a fost scufundat de o torpila germană? Este guvernul SUA responsabil de tsunamiul devastator care a lovit sud-estul Asiei în 2004? John F. Kennedy şi fratele său au fost asasinaţi de Ordinul Illuminaţilor? Din 111 teorii ale conspiraţiei cititorul dornic de senzaţional poate afla lucruri noi despre celebrităţi, extratereştri, societăţi secrete, tragedii, istorie...

Horia Gârbea – Trecute vieţi de fanţi şi de birlici. Viaţa şi, uneori, opera personajelor

Este unică în literatura română contemporană ideea lui Horia Gârbea de a face din personajele literare fiinţe reale cu viaţa şi opera proprii. În mod surprinzător autorul reuşeşte să le dea dimensiuni noi care cititorilor le-au scăpat, nu de puţine ori, printre rânduri, şi folosind noi chei de lectură, deschide uşi interzise. De acelaşi autor Crime la...

Paul Miron – Drumul străinătăţii

Paul Miron avea 16 ani când, la o lună de la intrarea trupelor sovietice în România, a fugit din ţară. S-a alăturat Armatei Naţionale, care continua rezistenţa faţă de ruşi şi după întoarcerea armelor. Şi-a făcut instrucţia direct pe câmpul de luptă, la Frankfurt pe Oder, Brandenburg şi Dollersheim. În februarie 1945 s-a îndreptat spre Pomerania şi Prusia Orientală, unde a scăpat de puţin să fie capturat de către armata sovietică. Retrăgîndu-se spre Vest, a fost rănit în aprilie pe canalul Spree-Oder, iar în luna mai a fost făcut prizonier de către americani. Prin retraşarea zonelor de ocupaţie între Aliaţi, ca prizonier, tânărul cade din mâinile americanilor în ale ruşilor şi în fine în ale englezilor, în 29 iunie. Aceştia l-au internat în lazaretele de la Parchim, Schwerin, Hamburg şi Schleswig. Jurnalul a fost pus pe hârtie în lunile care despart Crăciunul lui 1944 de Schimbarea la Faţă din 1945. Autorul l-a crezut definitiv pierdut. L-a regăsit după aproape şase decenii şi l-a încredinţat tiparului în forma dintîi, cu puţine corijări sau adaosuri necesare bunei înţelegeri, care au fost marcate în text. De acelaşi autor Drumul străinătăţii. Al doilea caiet Order Drumul străinătăţii Preţ redus @ RON4,99 Qty: Adauga in cosul de...