Robbins Landon – 1791. Ultimul an al lui Mozart

În vara anului 1791, după ce compusese mare parte din Flautul fermecat, Mozart primeşte vizita unui personaj enigmatic care îi comandă un Recviem. Avea să moară patru luni mai târziu, în condiţii pe care mulţi le-au considerat suspecte – şi de aici o legendă care a crescut vreme de două secole, culminând cu Amadeus, piesa lui Peter Shaffer, după care Forman a făcut filmul de mare succes. H.C. Robbins Landon, unul dintre cei mai celebri specialişti în Mozart, dă la o parte vălul mitic ţesut în jurul morţii compozitorului şi urmăreşte în detaliu ultimele sale luni de viaţă, reconstituind cu multă fineţe o epocă şi o lume muzicală – şi ne demonstrează că adevărul e mai straniu şi mai interesant decât...

Într-un sondaj, Goethe a ieşit cel mai mare german din toate timpurile

Poetul si romancierul Johann Wolfgang Goethe este „cel mai mare german din toate timpurile”, devansându-i pe primul cancelar al Germaniei după cel de-al doilea Război Mondial, Konrad Adenauer, şi pe părintele teoriei relativităţii, Albert Einstein, potrivit unui sondaj publicat sâmbătă şi citat de AFP.Autorul cărţii Suferinţele tânărului Werther este cel mai des citat de germani atunci când sunt întrebaţi care este cel mai mare german din toate timpurile, potrivit sondajului realizat de institutul Forsa pe un eşantion de 2.000 de persoane, pentru tabloidul Bild. Singurele două personalităţi aflate încă în viaţă şi prezente în acest sondaj sunt „cancelarul Reunificării”, Helmut Kohl (locul 5), la putere în perioada 1982 – 1998, şi fostul şef al guvernului social-democrat, Helmut Schmidt (locul 7), care a condus Germania între anii 1974 şi...

Malcolm Noel – George Enescu. Viaţa şi muzica

George Enescu e, poate, exemplul cel mai frapant de compozitor la care bogăţia darurilor muzicale – virtuozitatea violonistului, anvergura dirijorului, cultura, memoria cuprinzând stiluri şi epoci întregi – a pus în umbră propriile-i compoziţii. Mai mult, succesul de public al Rapsodiilor române a făcut să treacă în plan secund adevăratele capodopere enesciene: Oedip şi muzica de cameră scrisă spre sfârşitul vieţii. Noel Malcolm, un remarcabil cunoscător al compozitorului român, face un act de dreptate dezvăluind cititorului ce are mai profund original personalitatea muzicală a lui Enescu şi caracterul său fără fisură. Lansare 6 septembrie, ora 18, la librăria Humanitas Kretzulescu Order George Enescu. Viaţa şi muzica Preţ @ RON34,00 Qty: Adauga in cosul de...

Alvise Zorzi – Extraordinarele călătorii ale lui Marco Polo

Nimeni până la autorul Alvise Zorzi nu a relevat spritul veneţian pe care extraordinarul explorator Marco Polo l-a dus cu sine până la capătul universului acelor zile – mirifica China. În această biografie, scrisă de un profund cunoscător al istoriei şi civilizaţiei Veneţiei, sunt utilizate contrapunerile âşi analogiile dintre civilizaţia veneţiană âşi caleidoscopul civilizaţiilor orientale, într-o fantasmagorie de scene, imagini, personaje şi întâmplări ce se proiectează în arcul de boltă al culturilor, religiilor, tragediilor, intrigilor şi suspansului lumii eurasiatice. Aceeaşi curiozitate deosebită care l-a animat pe Marco Polo se regăseşte şi în reconstituirea foarte personală a lui Alvise Zorzi, condusă cu ritm alert, vivacitate scânteietoare şi rigurozitate ştiinţifică, ce îl poartă pe cititor prin ţări populate cu oameni diverşi şi...

Nicolaescu Sergiu – Viaţă, destin şi film

Sergiu Nicolaescu propune cititorilor o care de reflecţie despre lumea sa, aşa cum a trăit-o, la puls infinit. Deşi nu a făcut facultatea de profil a reuşit o ecranizare de excepţie. În cartea Viaţă, destin şi film portretizează lumea care l-a...

Doru Ionescu – Club A – 42 de ani. Muzica tinereţii tale

Fireşte că, de la schimbarea de paradigmă numită apariţia genurilor rock şi folk (precedate de jazz, dar mai cu seamă de blues… şi în măsură covârşitoare de explozia beat!), în România comunistă (încercând mereu să fie sincronă cu voga occidentală), lucrurile n-au fost tocmai roz. Unii chiar se bat în piept că de la ei încoace se poate vorbi de…; alţii (implicaţi direct) sunt scârbiţi de ceea ce se întâmplă, mai cu seamă în lipsa unei istorii oficiale şi documentate, şi îşi văd de treabă. În era net/Wikipedia, oricine se poate da în stambă, se poate lua la trântă (sub pavăza anonimatului, implicit a nesimţirii) cu orice; cum anticipa parcă Andy Warhol, a venit vremea în care oricine va fi fost vedetă 15 minute. Dar au existat şi vedete reale, grei ai genurilor aşa-zis uşoare, monştri sacri! Celor acum în umbră (citeşte underground) le este dedicat acest volum. Mărturii orale puse cap la cap despre aceia care au trecut şi – iată – se întorc în Clubul Arhitecturii. Dacă un Cenaclu „Flacăra“, la început genial în scopuri, a fost mai apoi răstălmăcit ideologic şi impus aproape cu forţa până la implozie, clubul – recte pivniţa – din strada Blănari nr. 14 a rezistat peste decenii intrinsec; pe temelia solidificată de la o zi la alta, de la un artist la altul, de la o bere la alta… Din student în student (dar nu numai prin ei), ştafeta a tot fost preluată de generaţiile care s-au perindat, iar astăzi ne-am trezit cu o întreagă istorie care apasă pe fundaţiile clădirii vechi…, dar fără bulină roşie! Nu, Club A nu va cădea, aşa cum va exista în continuare şi Casa Studenţilor din Bucureşti (ca şi cele din Timişoara, Iaşi, Cluj…), şi Radioul, şi Televiziunea, şi Electrecordul… Din cuprins: Amintiri • Clubul de pariuri muzicale sau Cu… vânt înainte… din pupa! •...