Luli August Sturdza – …aşa s-au întâmplat, aşa le-am însemnat…

„Mulţumesc fiecărui om al cărui drum s-a întâlnit vreodată cu al meu: de la fiecare am învăţat. Am învăţat de la grădinile pe care le-am îngrijit, de la animalele care au trăit în preajma mea. Am învăţat de la copacii sub care m-am odihnit. Câţiva, fiindcă de puţine ori mi-a fost dat să mă odihnesc. […] Dacă veţi vrea să faceţi o pomană pentru mine, stropiţi o plantă însetată, hrăniţi un câine flămând şi învăţaţi copiii să se uite la stele. Bogdaproste. Bucuraţi-vă de fiecare clipă.“ (Luli August STURDZA) „O chema, când am cunoscut-o în adolescenţă, Luli August. Îşi semna picturile Luli August Sturdza. Semnătura ei o regăseai de fapt în felul ei de a picta, îmbinând desenul şi culoarea cu obiectele şi umorul. […] Îmi aduc aminte că în timp ce noi, mai toţi tinerii în vacanţă la Mangalia, stăteam prin pensiuni şi chiar şi la unicul hotel din staţiune, ea îşi instalase cortul în curte la Menarù (turcoaica noastră, prietena tuturor artiştilor […]). Luli vindea, pentru a se întreţine, cordoane în lemn pictat la capul digului de la Mangalia şi părea (să fi fost un semn, în exil a stat la un moment dat chiar la Hollywood?) o imagine de film: tânără, suplă, sportivă, cu râsul ei cel autentic al lipsei de prejudecăţi. […] Am aflat că Luli trecuse apoi în rezistenţa împotriva comuniştilor, făcând parte dintr-un grup, Zurăscu, şi că o vreme o ascunseseră la ei acasă. Nu se lăudase niciodată, în exil, cu activitatea aceasta riscantă. Făcea parte din cei pentru care excepţionalul constituie o datorie.“ (Monica...

Alfonso Signorini – Prea mândră, prea fragilă. Romanul Mariei Callas

„M-am născut prea mândră, prea mândră şi prea fragilă. Iar dacă regret că, atunci când sufăr, sufăr de o sută de ori mai intens decât alţii, sunt sigură că, atunci când sunt fericită, sunt de o mie de ori mai fericită decât ei.“ A fascinat generaţii la rând cu vocea ei, cu forţa interioară pe care o emana şi cu frumuseţea sa dură. A devenit întruchiparea desăvârşită a Divei, sfâşiată între capriciile mărunte şi lirismul sublim. A rămas în memoria tuturor sub numele „La Divina“, cea care a dat glas pe scenă atâtor personaje cu destin tragic, trăindu-şi totodată propria tragedie şi nefericire în afara scenei. Acest roman surprinde momentele mai puţin cunoscute şi câteva aspecte foarte controversate din viaţa Mariei Callas: copilăria ei şi relaţia defectuoasă pe care ar fi avut-o cu mama sa; ascensiunea şi succesul cunoscut în cele mai faimoase opere din lume; micile mari rivalităţi cu alte voci celebre ale vremii sale; legătura de dragoste cu Aristotele Onassis şi presupusa venire pe lume a copilului lor, mort la câteva ore după naştere; izolarea de lume şi tristeţea pierderii vocii. O biografie romanţată, construită pe baza mărturiilor celor mai apropiaţi prieteni ai Mariei Callas şi pe corespondenţa sa cu aceştia. ALFONSO SIGNORINI (n. 1964, Milano) este licenţiat în literatură medievală şi a fost pentru o vreme profesor de latină, înainte să devină jurnalist, om de radio şi de televiziune. S-a specializat în presa mondenă, fiind, printre altele, director al revistei Chi şi realizator TV. A mai publicat Chanel. Una vita da favola (Mondadori, 2009),...

Andrei Pippidi – Case şi oameni din Bucureşti. Vol 1

De vreo zece ani, tot mai multe faţade ale unor clădiri din secolul al XIX-lea încep să se oglindească în pereţii de sticlă ai unor turnuri ridicate împotriva oricăror principii de urbanism şi, mai ales, împotriva istoriei unui oraş şi aşa desfigurat de demolările din anii ’80. Suntem atacaţi de o specie nouă de prădători: speculanţii imobiliari, câştigătorii pe termen scurt din sluţirea oraşului. Rapacitatea lor nu se împiedică decât de protestele celor care cunosc în amănunt povestea caselor, străzilor şi oamenilor din Bucureşti. Andrei Pippidi este unul dintre puţinii bucureşteni care au protestat demonstrând că valoarea educativă a unei case vechi este infinit mai mare decât valoarea investiţiei în „buildingul” care îi va lua locul. Articolele din Dilema veche, reunite în această carte, sunt ultima şansă de a opri dezastrul şi de a-i împiedica pe bucureşteni să-şi piardă clădirile şi, odată cu ele, istoria. Order şi oameni din BucureştiVol 1 Preţ @ RON37,00 Qty: Adauga in cosul de...

Gabriel Liiceanu – Despre Noica. Noica inedit Centenar Constantin Noica – 1909/2009

Să ne imaginăm că Noica împlineşte 100 de ani. În jurul lui se adună, ca să-l sărbătorească, prietenii. Nu mulţi – cam cât membrii unei familii obişnuite. De fapt, e vorba chiar de o aniversare de familie, nu de una oficială. Fiecare musafir şi-a pregătit o scurtă cuvântare, pe care o rosteşte cu emoţie în faţa sărbătoritului. Deşi au teme diferite, micile discursuri evocă, toate, personalitatea maestrului şi amprenta lăsată de el, direct sau indirect, asupra celui care vorbeşte. Noica le mulţumeşte oaspeţilor făcându-le o surpriză: a descoperit într-un sertar nişte scrisori vechi, din secolul XX, şi citeşte din ele, spre deliciul asistenţei. Atmosfera, caldă, dar oarecum solemnă la început, se destinde. Soseşte şampania. Acum, musafirii sunt într-o dispoziţie de-a dreptul ludică. Cineva propune un concurs de versificaţie pornind de la o fotografie a maestrului… 2009 este anul Centenarului Constantin Noica, iar întâlnirea descrisă mai sus a avut loc în acest volum. După o Cronologie Constantin Noica, vorbesc Despre Noica Gabriel Liiceanu, Alexandru Dragomir, Dan C. Mihăilescu, Andrei Cornea, Andrei Pleşu, Ioana Pârvulescu, Sorin Vieru, Sorin Lavric. Textele lor sunt urmate de o secţiune intitulată Inedit, care cuprinde o conferinţă şi o serie de scrisori ale lui Noica (adresate lui Alexandru Dragomir şi Alexandru Elian), apoi câteva scrisori primite de cel dintâi. Ultima secţiune poartă titlul O joacă în marginea unei...

Dan C. Mihăilescu – Despre Noica. Noica inedit Centenar Constantin Noica – 1909/2009

Să ne imaginăm că Noica împlineşte 100 de ani. În jurul lui se adună, ca să-l sărbătorească, prietenii. Nu mulţi – cam cât membrii unei familii obişnuite. De fapt, e vorba chiar de o aniversare de familie, nu de una oficială. Fiecare musafir şi-a pregătit o scurtă cuvântare, pe care o rosteşte cu emoţie în faţa sărbătoritului. Deşi au teme diferite, micile discursuri evocă, toate, personalitatea maestrului şi amprenta lăsată de el, direct sau indirect, asupra celui care vorbeşte. Noica le mulţumeşte oaspeţilor făcându-le o surpriză: a descoperit într-un sertar nişte scrisori vechi, din secolul XX, şi citeşte din ele, spre deliciul asistenţei. Atmosfera, caldă, dar oarecum solemnă la început, se destinde. Soseşte şampania. Acum, musafirii sunt într-o dispoziţie de-a dreptul ludică. Cineva propune un concurs de versificaţie pornind de la o fotografie a maestrului… 2009 este anul Centenarului Constantin Noica, iar întâlnirea descrisă mai sus a avut loc în acest volum. După o Cronologie Constantin Noica, vorbesc Despre Noica Gabriel Liiceanu, Alexandru Dragomir, Dan C. Mihăilescu, Andrei Cornea, Andrei Pleşu, Ioana Pârvulescu, Sorin Vieru, Sorin Lavric. Textele lor sunt urmate de o secţiune intitulată Inedit, care cuprinde o conferinţă şi o serie de scrisori ale lui Noica (adresate lui Alexandru Dragomir şi Alexandru Elian), apoi câteva scrisori primite de cel dintâi. Ultima secţiune poartă titlul O joacă în marginea unei...

Ioana Pârvulescu – Despre Noica. Noica inedit Centenar Constantin Noica – 1909/2009

Să ne imaginăm că Noica împlineşte 100 de ani. În jurul lui se adună, ca să-l sărbătorească, prietenii. Nu mulţi – cam cât membrii unei familii obişnuite. De fapt, e vorba chiar de o aniversare de familie, nu de una oficială. Fiecare musafir şi-a pregătit o scurtă cuvântare, pe care o rosteşte cu emoţie în faţa sărbătoritului. Deşi au teme diferite, micile discursuri evocă, toate, personalitatea maestrului şi amprenta lăsată de el, direct sau indirect, asupra celui care vorbeşte. Noica le mulţumeşte oaspeţilor făcându-le o surpriză: a descoperit într-un sertar nişte scrisori vechi, din secolul XX, şi citeşte din ele, spre deliciul asistenţei. Atmosfera, caldă, dar oarecum solemnă la început, se destinde. Soseşte şampania. Acum, musafirii sunt într-o dispoziţie de-a dreptul ludică. Cineva propune un concurs de versificaţie pornind de la o fotografie a maestrului… 2009 este anul Centenarului Constantin Noica, iar întâlnirea descrisă mai sus a avut loc în acest volum. După o Cronologie Constantin Noica, vorbesc Despre Noica Gabriel Liiceanu, Alexandru Dragomir, Dan C. Mihăilescu, Andrei Cornea, Andrei Pleşu, Ioana Pârvulescu, Sorin Vieru, Sorin Lavric. Textele lor sunt urmate de o secţiune intitulată Inedit, care cuprinde o conferinţă şi o serie de scrisori ale lui Noica (adresate lui Alexandru Dragomir şi Alexandru Elian), apoi câteva scrisori primite de cel dintâi. Ultima secţiune poartă titlul O joacă în marginea unei...