În tradiţia austriecilor Stefan Zweig, Arthur Schnitzler şi Joseph Roth, Sándor Márai îşi întoarce privirile spre lumea crepuscularã a unui Imperiu Austro-Ungar de un farmec desuet, în care rescrie o poveste de dragoste pierdutã printre scrisori dispãrute, moşteniri disputate şi inele rãtãcite.
Într-o casă în ruină, însingurata Eszter îşi confruntã dupã douãzeci de ani pasiunea tinereţii, pe seducãtorul, fascinantul şi veşnic impostorul Lajos. Declaraţie târzie de iubire? O nouã tentativã de escrocherie? Justificãri pentru ocazii irosite? Întâlnirea dintre cei doi este în final un elogiu adus fatalitãţii, ambiguitãţii şi relativitãţii sentimentelor umane. O lucrare despre disperare şi tãcere, despre vise, trădări şi abandon, pe care scriitorul maghiar o cizelează cu minuţie de bijutier, insuflându-i parfumul nostalgiei şi al efemerităţii — inconfundabila marcă „Márai“.
În 2000, romanul Moştenirea Eszterei a fost proclamat cartea anului în Italia şi Germania.
„Literatura secolului XX — pe care o credeam stinsã şi îngropatã — a primit darul postum al unui nou maestru pe care îl vom alãtura în viitor lui Joseph Roth, Stefan Zweig, Robert Musil, şi chiar şi altor semizei pierduţi, Thomas Mann şi Franz Kafka. Numele sãu este Sándor Márai.“
Die Zeit
Leave a Reply