Eu când vreau să fluier, fluier – o piesă de teatru din 1998

eu-cand-vreau-sa-fluier-fluierFilmul „Eu când vreau să fluier, fluier”, regizat de Florin Şerban (35 de ani), a câştigat Ursul de Argint – Marele Premiu al Juriului la Festivalul de la Berlin, precum si premiul Alfred Bauer pentru inovaţie artistică. Filmul reprezintă debutul în lung-metraj al regizorului român. Ursul de Aur a fost câştigat de filmul „Honey” (Turcia).

interviu cu regizorul: „Să câştigi Palme d’Ore e ca şi cum ai fi campion mondial la fotbal. Să mergi la Berlin e ca şi cum ai fi în Liga Campionilor, între primele două trei echipe din lume”

Scenariul filmului- inspirat din piesa de teatru a  Andreei Vălean – care i-a bătut pe abonaţii premiilor, printre care şi Roman Polanski, poate fi descărcat  aici. Piesa de teatru a Andreei  Vălean s-a jucat la mai multe festivaluri. Pe www.liternet.ro poate fi citită în întregime. Acţiunea care se petrece într-un penitenciar este de o simplitate debordantă. O studentă la sociologie este interesată de un studiu pe tema delicvenţei juvenile. Gardianul nu înţelege care e rostul discuţiilor „cu nişte degeneraţi…majoritatea homosexuali”, afirmând că viaţa lui e mai importantă… fiind, desigur, un roman. Fata insistă. Apărătorul de uşi zice că trebuie să-i facă instructaj: „Să nu-i atingeţi, că au SIDA” Degeaba tânăra îi explică acestuia că nu există nici un risc. El o ţine langa pe-a lui. Totuşi, este lăsată să vorbească cu Jupânul, Ursul şi Nepotul, cei trei adolescenţi aleşi pentru studiu. Primită cu neîncredere de deţinuţi, fata le câştigă rapid încrederea. Băieţii sunt cooperanţi. Unul completează un formular, altul cântă şi Jupânul se dă în petec. La un moment dat, Nepotul cântă şi toţi dansează. Intră gardianul. Este lovit pe motiv că a întrerupt  distracţia. Luat ostatec, băieţii cer un elicopter şi o valiză de bani de la comandantul penitenciarului. Primesc porţii de mâncare până la satisfacerea cererilor.  Visează să ajungă în America. Să-şi deschidă un bar.  Gardianul trezit din troznitură este legat. I se ia pistolul. Jupânul trage câteva focuri. Îşi pierde răbdarea. Dar în frenetica gaşcă visarea continuă. Intră în joc şi cel deposedat de armă. Zice că se vrea paznic la ei. Jocul continuă. După ce mănâncă se trage cortina. În ultimul act toţi sunt pe scenă. Sub reflectoare.

(Din spatele cortinei apare Jupânul, îmbrăcat elegant, cu părul dat cu gel. Un reflector îl luminează ca într-un show american.)
JUPÂNUL: Dragi oaspeţi, vă mulţumesc că şi în această seară aţi ales „Cerul albastru”. Vă recomand specialitatea casei, varză cu carne. În seara aceasta vom aplauda celebra orchestră a Nepotului, revenită după un turneu în întreaga lume. (Intră Nepotul, îmbrăcat ca un şef de orchestră. Fata aplaudă zgomotos.)

Nu ni se spune dacă e vis sau realitate. Din cer sau de pe pământ. Aici e faza genială a Andreei Vălean. Şi nu avea decât 23 de ani când a scris piesa. Scenariul filmului a avut o piesă de rezistenţă. Bravo!

Scris de Ilă Citilă

L-au impresionat din şcoala generală Marin Preda şi Mircea Eliade. Avea poemele lui Ginsberg în copii la indigo. Este vicepreşedinte al Asociaţiei Profesioniştilor de Relaţii Publice şi membru al American Association of Political Consultants. Coordonează blogul de cărţi BOOKISEALA.

One Responseto “Eu când vreau să fluier, fluier – o piesă de teatru din 1998”

  1. Zona4 spune:

    Eu Cand Vreau Sa Fluier, Fluier , o piesa inspirata din film http://www.youtube.com/watch?v=CHI58PA8Qe8

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *