Viețile paralele, de Florina Ilis, tradus în limba franceză

Romanul Vieţile paralele (Cartea Românească, 2012), de Florina Ilis, roman-document despre existenţa lui Mihai Eminescu, a fost publicat în limba franceză, la Éditions des Syrtes. Traducerea este semnată de Marily le Nil, iar prefaţa volumului îi aparţine lui Ghislain Ripault. Vieţile paralele debutează la 28 iunie 1883 şi se încheie la 15 iunie 1889. Două date înregistrate în memoria colectivă, care consolidează şi, deopotrivă, subminează mitul Poetului naţional.   Viaţa, boala şi moartea poetului continuă să fie subiecte actuale de dispute, de întrebări fără răspuns, de teorii ale conspiraţiei. Mihai Eminescu a fost un geniu? A iubit? A fost nebun? A existat Marea conspiraţie? A fost asasinat? Etc., etc. Într-un efort dramatic de a se apropia de adevăr, Florina Ilis recurge la nenumărate documente autentice, foi medicale de observaţie, surse apocrife, jurnale, legende urbane, mărturii ale contemporanilor, corespondenţă, manuscrise, dosare şi note informative ale Siguranţei şi ale Securităţii, dezbateri aprinse în reviste de cultură, cotidiene şi bloguri, dar şi la jocul subtil al imaginaţiei. Un geniu poetic precum Eminescu, ale cărui „vieţi paralele”, pe cît de reale istoric, pe atît de metafizic visate, se confundă cu însăşi România modernă, avea nevoie de o viziune pe măsură, capabilă să viseze, dincolo de epoci, ca într-o metempsihoză naţională, documentele de arhivă ale unei „poliţii politice” fără vîrstă. La şapte ani de la apariţia bestsellerului Cruciada copiilor, noul roman al Florinei Ilis ia prin surprindere nu doar lumea romanului românesc contemporan, ci şi teoria şi istoria literaturii. Romanul Vietile paralele a fost distins cu Premiul „Liviu Rebreanu” pentru proză al USR Filiala Cluj, Premiul pentru „cel mai bun roman românesc” al anului 2012, Premiul pentru „Proză” al Uniunii Scriitorilor din România, pentru anul editorial 2012, Premiul Naţional de Proză al Ziarului de Iaşi, 2013, şi Premiul Radio România Cultural, la secţiunea „Proză”, ediţia...

Adrian Alui Gheorghe la Piatra Neamț

Luni, 22 decembrie, la ora 12.00, la Librăria Humanitas Piatra Neamţ Piaţa Ştefan cel Mare nr. 15, va avea loc lansarea romanului Laika, de Adrian Alui Gheorghe, apărut recent la Editura Cartea Romanească. Invitaţi, alături de autor: Emil Nicolae, Adrian G. Romila Lansarea va fi urmată de o sesiune de autografe. Laika ar putea fi mult aşteptatul roman al Revoluţiei române, tragic şi comic deopotrivă. Scris cu nerv şi umor. Totul curge atît de firesc în poveste, încît ai senzaţia că te-ai întors în timp şi rîzi de propriile naivităţi, de entuziasmul cu care ai intrat în cursa istoriei. Subiectul e provocator: cum s-a desfăşurat revoluţia română la un „aşezămînt” de boli nervoase. Cine cîştigă? Cum evoluează mica societate cu bolnavi sadea şi bolnavi închipuiţi? Hohotul de rîs, cu care te desparţi de trecut, pare a fi răspunsul cel mai sănătos. E o carte ca o terapie. „Punînd istoria să se desfăşoare într-un ospiciu, Adrian Alui Gheorghe creează în romanul Laika o ficţiune care este mai autentică decît realitatea. Şi, în acelaşi timp, ne predă o lecţie despre cît de subţire a fost, în istoria noastră recentă, linia de demarcaţie dintre normalitate şi absurd. Un roman excepţional, care se citeşte cu sufletul la gură de la primul la ultimul rînd şi nu lasă pe nimeni indiferent.” (Răzvan...

„Anatomia succesului” se lansează la Lugoj

Un nou eveniment editorial va avea loc miercuri, 10 decembrie, de la ora 19, în cadrul Colţului de cultură al clubului English Pub, din Lugoj: lansarea volumului „Anatomia succesului. Marius Ghilezan de vorbă cu Dorin Sarafoleanu”. Vor prezenta: Simona Avram, Henrieta Szabo şi dr. Teodora Popescu. Cea de-a opta carte a lui Marius Ghilezan îl are ca protagonist pe profesorul doctor Dorin Sarafoleanu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, cu care autorul a stat „la givan” adnotând întâmplări reuşite din viaţă. Dorin Sarafoleanu este autor a 12 monografii de specialitate şi coautor la trei tratate de ORL. A fost preşedinte al Societăţii Francofone Internaţionale ORL şi al Societăţii „Conventus ORL Latina”. Face parte din Biroul Executiv al Federaţiei Europene de ORL şi este preşedinte al Societăţii Române de Rinologie. A organizat primele cursuri de iniţiere în chirurgia cu LASER la Clinica O.R.L. „Sf. Maria” din Bucureşti, cursuri la care au participat majoritatea ORL-iştilor români care astăzi practică această chirurgie. A fost un apropiat a doamnei profesor Ana Aslan. Laureat cu distincţia „Meritul Academic” din partea Academiei Române, a creat prima şcoală de rinologie din ţara...

România, ţară invitată la Tîrgul Internaţional de Carte de la Sofia

În perioada 9-14 decembrie 2014, România, prin Ministerul Culturii, participă la unul dintre cele mai prestigioase evenimente dedicate cărţii din zona sud-est europeană: Tîrgul Internaţional de Carte de la Sofia. În acest an, ca invitat de onoare al Tîrgului Internaţional de Carte de la Sofia, România propune publicului bulgar treisprezece autori contemporani, poeţi, prozatori, cercetători şi critici cu nume sonore, ale căror lucrări au fost traduse recent sau care urmează să fie publicate în limba ţării gazdă. Mircea Cărtărescu, Matei Vişniec, Lucian Boia, Mircea Dinescu, Gabriela Adameşteanu, Petru Cimpoeşu, Ioan Groşan, Dan Lungu, Lucian Dan Teodorovici, Ioana Nicolae, Simona Popescu, Claudiu Komartin şi Adina Popescu vor fi acompaniaţi în discuţii şi prezentări de criticul literar Marius Chivu, redactor la revista Dilema Veche, şi de Ovidiu Şimonca, redactor-şef al revistei Observatorul Cultural. Din partea ţării gazdă, la dezbateri vor participa scriitorii Zdrava Kamenova, Ivan Biliarski, Milen Ruskov, Gheorghi Gospodinov, Ivan Stankov, Vasilka Alexova, translaţia la evenimente fiind asigurată de Stilyan Deyanov, Lora Nenkovska şi Vanina Bojikova, prin al căror efort numeroase cărţi româneşti au apărut în limba bulgară de-a lungul ultimilor ani. De asemenea, sîmbătă, 13 decembrie 2014, la Teatrul Naţional „Ivan Vazov” din Sofia se va juca spectacolul cu piesa „Angajare de clovn” de Matei Vişniec, în traducerea lui Ognyan Stamboliev şi regizat de Ivaylo Hristov. Programul integral al evenimentelor Joi, 11 decembrie 17.30 (Standul naţional) Dezbatere despre teatrul contemporan, cu participarea lui Lucian Dan Teodorovici, Matei Vişniec, Zdrava Kamenova. Moderator: Marius Chivu. 19.00 (Sala 6) Concert Maria Răducanu şi Maxim Belciug, urmat de un recital Mircea Dinescu. Vineri, 12 decembrie 11.00 – 13.00, 15.00 – 17.00 (Sala 4) Deschiderea sesiunii de dezbateri pe tema pieţelor de carte din cele două ţări, organizată de Uniunea Editorilor din România şi Asociaţia Editorilor din România, în parteneriat cu Ministerul Culturii. 13.00 (Standul naţional) Întîlnire cu Ioan Groşan, Matei Vişniec, Milen Ruskov. Moderator: Marius Chivu....

Laur, de Evgheni Vodolazkin la Humanitas de la Cişmigiu

Lansarea romanului Laur de Evgheni Vodolazkin – miercuri, 10 decembrie, ora 19, Librăria Humanitas de la Cişmigiu...

Miruna Vlada la Sibiu și Târgu Mureș

Miercuri, 10 decembrie, de la ora 18.00, la Librăria Habitus (Piaţa Mică nr. 4) din Sibiu, Miruna Vlada va citi din cel mai nou volum de poezie Bosnia. Partaj, apărut recent la Editura Cartea Românească. Lectura va fi urmată de un dialog cu Teodora Coman şi Radu Vancu. Joi, 11 decembrie, de la ora 20.00, în J’ai Bistro din Târgu Mureş (Mărăşeşti, nr. 6), va avea loc o seară Poetry and Jazz. Miruna Vlada va citi din volumul Bosnia. Partaj acompaniată de jazzista Ana Maria Galea şi pianistul Daniel Csikos.  Volumul de faţă marchează 10 ani de la debutul Mirunei Vlada în poezie, dar şi 100 de ani de la Atentatul de la Sarajevo. Poeta revine cu un nou suflu, raportat la debutul ei – deşi la fel de frustă, dar cu mai mult accent pe vulnerabilitate şi o resemnare tensionată. Bosnia. Partaj e o carte-puzzle. Conţine texte dinăuntrul şi din afara Bosniei, despre tot ceea ce o femeie îşi refuză, ca mai apoi să îşi interiorizeze, după un război, după o despărţire. Bosnia-Herţegovina din aceste versuri nu este ţara cu acelaşi nume, ci este un teritoriu de spaimă şi gingăşie, este o scrisoare de dragoste ruptă şi făcută bucăţi. Poeta îşi găseşte în Bosnia un fel de patrie adoptivă, care îi reflectă ca o oglindă propriile nelinişti şi crispări interioare şi poate spune cu îndreptăţire, în această carte de maturitate, Bosnia bin...