William Shakespeare – Opere V

39.90 – 12.00 Lei În Negustorul din Veneţia, Troilus şi Cresida şi Timon din Atena interesele economice subminează dragostea, prietenia, eroismul, cinstea, partriotismul şi omenia. Bassanio şi Lorenzo nu sunt doar doi inocenţi îndrăgostiţi, ci şi doi versaţi vânatori de zestre; Elena din Troia constituie doar un pretext pentru declanşarea  unui război de cucerire; iar Atena, goana după aur şi averi, combinată cu ingratitudinea, duc la mizantropie şi războaie civile. Sub privirea sceptică, deziluzionată, a unui actor ce a ştiut să dejoace vigilenţa cenzurii din epocă, Veneţia, Troia şi Atena devin travestiuri ale Angliei elisabetane şi...

William Shakespeare – Opere VI

Acest nou volum prezintă inepuizabilele faţete ale geniului shakespearian, în diferite ipostaze şi momente de creaţie

William Shakespeare – Hamlet

A fi sau a nu fi -e întrebarea. Mai demn e oare soarta nemiloasă S-o laşi să te înfrunte, să te-împroaşte Cu cruntele-i săgeţi? Sau, împotriva Nemărginitei mări de duşmănie Să te înalţi, voind a-i pune capăt? De acelaşi autor Visul unei nopţi de vară Order Hamlet Preţ @ RON29,00 Qty: Adauga in cosul de...

William Shakespeare – Romeo şi Julieta

„Personalitatea, aşa cum o înţelegem astăzi, este o invenţie shakespeariană, şi e nu doar cea mai mare dovadă de originalitate a lui Shakespeare, ci şi adevărata explicaţie a omniprezenţei lui.“ (Harold BLOOM) „Romeo şi Julieta, cea mai minunată scriere despre iubirea petrecută între un bărbat şi o femeie pe care a produs-o cultura europeană, spune un singur lucru: în lumea omului nu există «sex gol». Aici sărutul nu e cioraniana «întâlnire între două salive», iar îmbrăţişarea dintre două fiinţe care se iubesc nu e acuplare. Felul în care Romeo şi Julieta se ating pentru prima oară (întâlnirea mâinilor) şi se sărută pentru prima oară pune în mişcare o asemenea suită de strategii spirituale (realizată printr-o formidabilă mobilizare a cuvintelor), încât cei doi reuşesc să-i dea sexului, din prima clipă a întâlnirii lor, dimensiunea sacrului. Sărutul slujeşte la ceva: la îndumnezeire. Romeo şi Julieta nu este altceva decât povestea exemplară a transfigurării care are loc, prin cuvânt, în actul iubirii, indiferent de timp, de civilizaţie sau de identitatea partenerilor. Piesa lui Shakespeare rămâne, şi astăzi, cel mai bun ghid de ascensiune...

William Shakespeare – Cum vă place. Nevestele vesele din Windsor. Visul unei nopţi de vară

Acţiunea se desfăşoară într-un loc vag din punct de vedere geografic, intitulat de autor „Pădurea Ardenilor” („Forest of Arden”, n.r.). Este posibil ca Shakespeare să fi dat numele pădurii după cel al mamei sale, pe care o chema Mary Arden sau sa se fi inspirat de numele pădurii apropiate de locul natal, Stratford-upon-Avon. Cum vă place este o comedie pastorală care, deşi a fost scrisă între 1599 si 1600, a apărut publicată abia la 1623, după moartea lui Shakespeare. Povestea e inspirată din nuvela lui Thomas Lodge, „Rosalinda”. Se bănuieşte că prima punere în scenă a piesei datează de la 1603. În Cum vă place, Shakespeare reia tema din „Romeo si Julieta”, tema iubirii aprinse de la prima privire. O alt[ temă reluată este aceea a conştientizării lumii ca „theatrum mundi” („lumea ca un teatru”, nr.r.), în care oamenii sunt doar simpli actori… Personajul principal, Rosalinda, fuge în Pădurea Ardenilor pentru a găsi siguranţa şi, speră ea, şi iubirea. Dintre actriţele care i-au dat viaţă Rosalindei pe scena Broadway, s-a făcut remarcată Katharine Hepburn, a cărei interpretare a rămas memorabilă. Prima dată publicată la 1602 (potrivit datelor de arhiva, deşi se speculează că data corectă ar fi mai devreme doi-trei ani), această comedie se pare că a fost scrisă până la 1597. Este singura piesă shakespeariană care descrie exclusiv viaţa clasei de mijloc englezeşti din era elisabetană. „Nevestele vesele din Windsor” a fost, ocazional, adaptată şi pentru spectacole de operă. Sursa de inspiraţie pentru această comedie pare a fi o colecţie de povestiri semnate Giovanni Fiorentino. A existat un zvon potrivit căruia Shakespeare a primit ordin de la Regina Elisabeta să scrie această piesă, cu menţiunea ca personajul principal, Falstaff, sa fie îndrăgostit. Într-adevar, piesa face referire la un duce german, Sir John Falstaff, care este în general considerat a fi Frederick I, duce de Württemberg, care a vizitat...

« Older Entries