Potrivit mărturiei autorului, „această carte s-a zămislit sub pământ”, într-o celula de la Jilava, la sugestia colegilor de detenţie de a-şi pune pe hârtie, după eliberare, povestirile despre peregrinările sale pe la mănăstirile din ţară. Iar rezultatul este acest volum de nuvele fantastice grupate în jurul unui personaj simbolic – îngerul care şi-a pierdut aripile – care, prin călătoriile lui în spaţiul fascinant al mănăstirilor româneşti, prilejuieste o incursiune în trecutul istoric şi legendar al locurilor. Un amestec de prezent şi ecouri ale unor evenimente istorice de care se leagă înălţarea mănăstirilor Olteniei, de mitologie creştină şi profan, de omenesc şi supraomenesc ce aminteşte de creaţia lui V. Voiculescu şi Mircea Eliade. Conflictul dintre familia lui Constantin Brincoveanu şi aceea a Stolnicului Constantin Catacuzino, zidirea maicii Olimpiada, fiica din flori a lui Brincoveanu, în peretele bisericii, acuzată de vrăjitorie de către Ştefan Cantacuzinul şi doamna sa Pauna, figura lui Mircea Ciobanul şi a doamnei Chiajna sunt doar câteva fapte şi personalităţi care dau autenticitate povestirilor peregrinului apter, un personaj contemporan cu întregul nostru trecut istoric. De acelaşi autor Rotonda plopilor aprinşi. De dincolo de...
