Salman Rushdie – Seducătoarea din Florenţa

Cel mai recent roman al lui Salman Rushdie, Seducatoarea din Florenţa, publicat în 2008, este o elegie închinată frumuseţii şi, în acelaşi timp, o meditaţie asupra naturii şi a modului în care funcţionează puterea. Având în centru figura misterioasă şi seducătoare a unei femei – prinţesa, vrăjitoare şi sclava, visul de dragoste al oricărui bărbat –, povestea îmbină epoci istorice şi spaţii culturale diametral opuse, purtându‑ne din Florenţa lui Machiavelli şi a familiei de Medici în opulenta Indie a mogulilor din perioada de glorie marcată de domnia lui Akbar. Cu toate că ne lăsăm cuceriţi de fermecătoarea eroină a cărţii, cu toate că cel ce ţine în mână firele multicolore ale naraţiunii pare a fi un ins misterios cu aerul unui nobil, cu măiestria unui scamator şi misiunea unui diplomat, adevărata partitură a seducţiei este interpretata, ca întotdeauna, de Rushdie însuşi, care îmbină harul unui povestitor oriental cu talentul plastic şi bogăţia de nuanţe a unui miniaturist. „În Seducatoarea din Florenţa, Rushdie se întoarce în timp, la acele prime indicii ale schimbului cultural care şi-au lăsat puternic amprenta asupra operei sale… Unul dintre cele mai bune romane scrise de Rushdie pînă acum.” (The Observer) „Noul roman al lui Salman Rushdie este ca o sală a oglinzilor de bilci. Distorsionează şi creează apariţii şi, mai ales, precum acele oglinzi care sunt portaluri înspre căi periculoase, au menirea de a scoate la lumină lucrurile ascunse. Două mari civilizaţii, imperiul mogul al lui Jalalluddin Muhammed Akbar şi Florenţa din vremea familiei de Medici şi a lui Machiavelli, se reflectă una într-alta, înlănţuite, totodată, printr-o serie de întâmplări dintre cele mai improbabile, ca în lumea basmului.” (The Times) De acelaşi autor Dincolo de limite Grimus Patrii imaginare Ruşinea Versetele...

Salman Rushdie – Seducătoarea din Florenţa

Cel mai recent roman al lui Salman Rushdie, Seducatoarea din Florenţa, publicat în 2008, este o elegie închinată frumuseţii şi, în acelaşi timp, o meditaţie asupra naturii şi a modului în care funcţionează puterea. Având în centru figura misterioasă şi seducătoare a unei femei – prinţesa, vrăjitoare şi sclava, visul de dragoste al oricărui bărbat –, povestea îmbină epoci istorice şi spaţii culturale diametral opuse, purtându‑ne din Florenţa lui Machiavelli şi a familiei de Medici în opulenta Indie a mogulilor din perioada de glorie marcată de domnia lui Akbar. Cu toate că ne lăsăm cuceriţi de fermecătoarea eroină a cărţii, cu toate că cel ce ţine în mână firele multicolore ale naraţiunii pare a fi un ins misterios cu aerul unui nobil, cu măiestria unui scamator şi misiunea unui diplomat, adevărata partitură a seducţiei este interpretata, ca întotdeauna, de Rushdie însuşi, care îmbină harul unui povestitor oriental cu talentul plastic şi bogăţia de nuanţe a unui...

Gaudemus, de la Rushdie la Andreea Marin. Cum i-a învins Herta Müller din nou?

Târgul de carte de anul acesta s-a încheiat cu un succes neaşteptat. Numărul vizitatorilor a depăşit orice aşteptări. Românii sunt însetaţi de carte. În primele zile, Salman Rushdie şi editura Polirom au adus la târg aproape o mie de cititori. La standul Dacia, scriitorul britanic de origine indiană a dat autografe timp de cinci ore pe noua sa carte „Seducătoarea din Florenţa„. Sâmbătă, aglomeraţie mare. Lansări, minut cu minut, căldură, zgomot de turn Babel. Mulţi copii. Părinţii, în luptă cu cererile de Moş Nicolae, de abia au biruit. Mulţi se văiatau că nu au putut cumpăra tot ce voiau. „Sunt profesor de istorie la Călăraşi. Şi poet, în timpul liber. dar nu mi-am putut lua tot ce doream,”   ne spune un om între două vârste. Cititorii nu au putut să nu remarce micile amănunte. Cum Herta Müller i-a învins a doua oară pe cei pe care îi contesta atât de frenetic. Laureata Premiului Nobel trona imperial, fireşte pe un afiş portocaliu, deasupra lui Patapievici&comp, cărora le cerea în ultimul an demisia de la ICR, după scandalul cu „Antohi-colaborator al Securităţii”. De menţionat că acum Humanitas publică: „Încă de pe atunci vulpea era vânătorul”, după ce în ziua nominalizării un comunicat al editurii conduse de Gabriel Liiceanu nici nu considera că autoarea germană de origine română ar avea vreo şansă la cel mai mare premiu de literatură.  „Aşa Herta a biruit”, spunea Doru Braia, unul dintre cunoscuţii dizidenţi români care a trăit tot în Germania. „Aici 90 la sută votează Băsescu,” spune realizatorul de emisiuni dure de pe N24. „Îşi păstrează privilegiile”, răspunde altul. Menţionăm că majoritatea celor din ICR fac parte dintre lăudătorii preşedintelui. De aici polarizarea culturii româneşti. Bedros Horasangian, armeanul cu poveşti gen Miss Parfumado, a fost răsplătit de mai tinerii săi colaboratori, Exarcu&comp, cu un film pe tema cărţii. Jovial, ca deobicei, a împărţit glume...