Bruce Benderson – Românul. O autobiografie erotică

39.90 – 25.00 Lei România încă mai e o ţară exotică, mereu provocatoare, ne-o demonstrează Bruce Benderson, gay-american, supraponderal, între două vârste, care s-a îndrăgostit la Budapesta de Romulus, un tânăr vagabond român. Cartea a avut un succes enorm în Franţa, autorul fiind primul american răsplătit cu premiul Prix de Flore. Dacă pentru pasionaţii de literatură erotică e un bluf, o cacialma, fără orgasme, pentru cititorii de romane psihologice e un bun pretext de comentarii şi de dispute aprinse. Aventura de o noapte a personajului principal se transformă într-o pasiune masochistă. Autorul ştie că este dijmuit de tânărul, care nu şi-a ascuns niciodată orientarea hetero şi care cheltuie banii cu prostituatele din ţara lui. Bruce Insistă cu patimă să-i cunoască tainele, vicleşugurile şi lumea ascunsă. E clar că nu e o ficţiune. Nici un romancier nu ar fi putut, după vreo documentare acerbă, să redea atât de bine, România tranziţiei. Pur şi simplu s-a îndrăgostit de junele sibian, recunoscând încă de la începutul cărţii că “este flămând după Romulus.” Pentru a-l cunoaşte mai bine pe Casanova ciocolatiu şi cu nasul mare, plin de cicatrici, a studiat în amănunt istoria românilor. Dacă lecţia despre trecut a absolvit-o cum laudae, nu a fost admis la catedra de profitologie, în care conaţionalii noştri pot preda cursuri la marile academii. Primit în familia lui Romulus ca o vacă bună de muls, autorului i se oferă toată cinstea “dacă are bani.” Ba mai mult, i se face o contraofertă. I se dă chiar şi pe Renei, fratele mai mic al lui Romulus, în contrapartidă.Autorul insistă pe parcursul “poveştii care-i sfarmă creierii, bucată cu bucată” să se compare cu regele Carol al ll-lea. Aici, chestiune pare forţată, chiar dacă recunoaşte: “mi-am dat seama tot mai limpede că Istoria, la fel ca şi istoria mea, este în mare parte un roman pornografic.” Romanul autotintitulat erotic prinde...

Sorin Pui – S-au deschis cerurile

M-am străduit să ilustrez şăgălnicia şi inconsecvenţa gândului, zbaterea şi degringolada lui, gândul ca o apă de munte ce poate rupe uneori totul în cale, deopotrivă cu gândul ca nimic, nimeni şi niciunde, ca negare absolută. Am alăturat toate aceste cuvinte care în final au construit o carte în încercarea de a reda efortul dubitativ al unui individ pus în situaţia de a alege, care deşi este străfulgerat de miracolul re-îndrăgostirii ştie că orice alegere ar face, va avea regrete iar pe de altă parte că întârzierea luării unei decizii îi va periclita toată această fericire neaşteptată. Ceea ce l-a înălţat îl va şi distruge şi intuind pericolul trăieşte înfrânt şi paradoxal cu speranţă, un observator mut incapabil de gest, Ochiul care doar le vede pe toate, urmărind neputincios dezastrul diluării sentimentelor sale. Rămâne amintirea efortului parcurs înspre luminare, sper. Într-un anume fel, cerurile se deschid mereu...

Mihnea Rudoiu – N-are momentan titlu

De Ovidiu Dima Cu J.D. Salinger, scriitorul Mihnea Rudoiu are în comun limbajul şi sexul personajului principal. Dacă americanul nu avea voie să publice acum jumătate de secol, cartea românului nu are voie să nu stârnească atenţia. Măcar, prin originalitatea coperţii. “N-are momentan titlu” e o pictogramă pixellată a realităţii generaţiei messenger, fără Photoshop sau alte acuareli. “De veghe în lanul de secară” este o naraţiune la persoana I care povesteşte despre eşecurile adolescentului Holden Caulfiel, într-un mod trivial. Dacă tânărul lui Salinger este exmatriculat pentru că pică la patru materii, Ralph Thomason, din “N-are momentan titlu” a lui Rudoiu, este un tocilar. Ce au în comun cei doi? Aceiaşi limbă a străzii şi căutarea perfecţiunii. De ce să cumperi o carte care nu are momentan titlu? Cum de a acceptat editura Curtea veche aşa un manuscris? Confuz, dar provocat de copertă, m-a prins rapid subiectul. Adolescentul din Phyenhy (ingenioasă scriere a oraşelor româneşti), pe lângă platitudinile vieţii de şcolar, are şi trăiri circumstanţiale vârstei: masturbarea. Personajul principal nu e un filosof ca Liiceanu, înţeleptul care recunoştea în “Epistolar” că n-a practicat niciodată această acţiune juvenilă. “Dimineaţa… manevram pitpalacu’ cu mişcări de amator hotărât să treacă la profesionalism.” Descrierile seamănă cu cele ale lui Philip Roth, dar nu deranjează. Scriitorul român nu impresionează atât de mult prin acţiuni spectaculoase, ele făcând parte din viaţa fiecăruia dintre noi, dar scrierea este delicioasă. A agăţa pe cineva pe net nu e un lucru ieşit din comun. Dar a te întâlni cu sora, e ceva mai deosebit. Prăjitura editorială din bucătăria lui Rudoiu poate fi servită la orice oră din zi sau din noapte. Efortul autorului de a “ridica haltere cu greutăţile argoului spre a-i întări muşchii trivialităţii” nu este pe placul multor cititori. E greu să fii un nou William S. Burroughs într-o lume a obscenităţii delirante ce face casting la...

Alexandru Paleologu – Alchimia existenţei

Alchimia existenţei este cartea unui mare moralist al sfârşitului de secol XX, scrisă într-o epocă „dramatică şi dementă”, în care curajul opiniei şi al reproşului îndreptăţit era pedepsit. Republicat după 25 de ani, volumul trebuie citit în contextul istoric al anilor ’80 pentru a evalua curajul cu care Alexandru Paleologu aduce în discuţie, aforistic, în eseuri pe teme culturale, sentimente confiscate, vehiculate până la tocire – patriotism, dragoste, recunoştinţă, dar şi cuvinte interzise, din motive evidente – grandomanie, libertate, geniu. Este curajul gânditorului care ştie că „teama de moarte e boala celor ce nu pot iubi”. Actualitatea eseurilor despre Europa unită, dezastrele ecologice, evoluţia artei şi a literaturii, ideea de putere dezvăluie nu doar înţelepciunea moralistului, ci şi marea lui capacitate vizionară, „rezistentă în posteritate”. De acelaşi autor Ipoteze de lucru Bunul-simţ ca paradox Interlocuţiuni Order Curajul opiniei Preţ @ RON27,95 Qty: Adauga in cosul de...

Andrei Codrescu – Prof pe drum

Cu orizont de Cristofor Columb şi înaripat de Whitman, scriitorul Andrei Codrescu descoperă în Prof pe drum, într-o călătorie iniţiatică  de la Est la Vest, o Americă mai puţin cunoscută, „o ţară căreia îi place să-şi şteargă trecutul tot atât de repede pe cât îşi construieşte viitorul“. Pe „drumul“ lui Jack Kerouac şi al generaţiei Beat, autorul aduce în prim-planul condeiului său societăţi utopice cu sexualitate dirijată, templul Cadillacului şi muzeul Mc Donald’s, sfinţii pe role, antrenamentul de Rambo al turiştilor japonezi şcoliţi de o instructoare nudă, hipermarketul spiritual New Age, muzeul automic de la baza aeriană Kirtland, protocolul de însurătoare de la Litle White Chapel, cobaii umani din capsula ce pregăteşte viitoarea descindere în spaţiul...