Oskar Pastior – Jaluzele deschise, jaluzele închise

O antologie ale celor mai reprezentative poeme Oskar Pastior, însoţite de ilustraţii realizate de autor a ajuns în magazinul Bookiseala.ro. Rămâne unul dintre cei mai remarcabili poeţi germani de origine română. Născut în Sibiu, a cunoscut lagărul sovietic. Despre opera sa literară s-a scris destul de puţin. Este mai apreciat în Germania decât acasă, mai ales după moartea sa subită, ne mai având timpul biologic să realizeze un proiect editorial împreună cu Herta Müller. El rămâne un alchimist al cuvintelor. Obişnuia să spună că între geneza simultană, sincronă a unor cuvinte şi înrudirea lor nu trebuie să existe neapărat o legătură. În fond, poezia a fost dintotdeauna şi continuă să fie pentru Oskar Pastior îndeosebi sunet, muzicalitate. Pastior îsi recita poemele, cu vervă actoricească. Ediţia de la Art este bilingvă...

Securitatea loveşte şi fuge

Securitatea cea nouă şi cea veche l-a stigmatizat pe Oskar Pastior, punându-i pe frunte eticheta de informator. Un alchimist al cuvintelor, cum demult nu am mai citit (recomand Jaluzele deschise, jaluzele închise, apărută recent la editura ART), este pus la zid pentru un şantaj ordinar din vremuri apuse. Dosarul săunu ar fi apărut, dacă viaţa lui de gulag nu ar fi fost urcată pe postament literar de Herta Muller.  În Leagănul respiraţiei, poetul sibian este întruchipat în personajul Leo Auberg, un tânăr de 17 ani deportat într-un lagăr de muncă forţată. Dacă nu ar fi scris  laureata Premiului Nobel despre suferinţa acestui remarcabil prestidigitator al vorbelor, tovarăşii nu ar fi săpat în tenebre. Şi cât de mişeleşte au lovit, direct în presa germană, ştiind că autoare vine la Bucureşti. Nu întâmplător am lăudat editorialul lui Mihail Gălăţeanu care spune că Securitatea i-a dat Nobelul Hertei Müller Dacă nu ar fi ostracizat-o, poate autoarea nu ar fi dezvoltat aşa un complex al revoltei, în aproape 20 de cărţi. Aici a biruit şi hulita instituţie. În rest, apar doar anumite dosare, cele care convin serviciilor secretete. Ofiţerilor activi, foşti delatori ordinari, care colcăie prin administraţie, presă şi lumii afacerilor nu li se găsesc nici măcar o filă. Asta nu-i absolvă, pentru că vorba mea, timpul îi biruie pe toţi. HRISTOŞI SĂ FIŢI, NU VEŢI SCĂPA NICI ÎN...

Eroul din ultima carte a Hertei Müller era informator al Securităţii

Nume conspirativ: Stein Otto Agenţia Germană de Presă (DPA) a difuzat recent o ştire legată de un studiu care apare în revista müncheneză „Spiegelungen“, semnat de Stefan Sienerth, şi în care se vorbeşte despre relaţiile cu Securitatea română a poetului Oskar Pastior, personajul din Leagănul respiraţiei, ultima carte a Hertei Müller, informează Radio Europa liberă.  Ştirea a fost preluată şi de alte publicaţii, după ce ediţia online a ziarului „Süddeutsche Zeitung“ a postat un articol legat de această chestiune, articol apărut vineri şi în ediţia tipărită a cotidianului. La sfârşitul acestei luni, Hertei Müller vine la Bucureşti pentru a lansa această carte. Editura Art publică Jaluzele deschise, jaluzele închise „Frankfurter Allgemeine Zeitung“ a anunţat că pe tema aceasta va publica sâmbătă un amplu interviu cu scriitoarea Herta Müller şi un articol, semnat de Ernest Wichner, directorul Casei Literaturii din Berlin, care a citit la arhiva CNSAS din Bucureşti dosarul lui Pastior. Din ştirile publicate rezultă că, între anii 1961 şi 1968, viitorul laureat al Premiului Büchner, informează Europa liberă, care a decedat în anul 2006, a acceptat să devină un colaborator neoficial al Securităţii. Ernest Wichner confirmă acest fapt, precizînd însă că din notele cuprinse în dosar, scrise de Pastior, nu rezultă că ar fi denunţat pe cineva. Din dosar se desprinde că Pastior era cuprins de frică în momentul cînd a acceptat să colaboreze. Asta din cauza faptului că i s-a reproşat că a scris poezii ostile statului. El se temea de consecinţele penale pentru această faptă: „În întregul dosar nu există nicio notă despre o terţă persoană. Cele 214 pagini ale dosarului cuprind materiale ce-l incriminează pe el. Sunt, deci, materiale despre el, despre nevasta lui, procese verbale cu conţinutul unor convorbiri telefonice, [note semnate de alte persoane], scrisori reţinute şi traduse în limba română. O treime din dosar se ocupă de sora lui Oskar Pastior care...

Herta Müller – Leagănul respiraţiei

 Premiul Nobel pentru Literatură, 2009 „Premiul Nobel pentru literatură îi este acordat scriitoarei Herta Müller, care descrie cu lirismul său concentrat şi proza plină de sinceritate universul celor deposedaţi“ Leagănul respiraţiei a avut o altă destinaţie. Scrierea Hertei Müller nu era programată să fie prima carte a unui laureat Nobel, nici să fie în ton cu opera care a consacrat-o. Trebuia să fie un volum de mărturii, dar moartea prematură ai eroului Oskar Pastior, poetul supravieţuitor al lagărului sovietic, a făcut ca ea să nu mai fie semnată în doi.  A fost predată editurii germane înainte de a primi Premiul Nobel. „În 2001, am început să-mi notez discuţiile mele cu foşti deportaţi din satul meu”, aminteşte unui reporter german.”Ştiam că Oskar Pastior fusese şi el deportat, şi i-am spus c-aş dori să scriu despre asta. A vrut să mă ajute cu amintirile lui. Ne-am întâlnit regulat, el povestea şi eu notam. Curând însă a apărut şi dorinţa să scriem împreună cartea.“ În 2004, ea şi cu Oskar Pastior, împreună cu Ernest Wichner, au plecat într-o călătorie documentară în Ucraina, în locurile unde existaseră cîndva lagărele staliniste. Într-un alt interviu, Herta Müller vorbeşţe despre „fericirea tristă“ a lui Pastior la revederea lagărului unde muncise şi flămânzise timp de patru ani, mereu la limita dintre  viaţă şi moarte. „Pentru călătorie îşi cumpărase o salopetă. De ce oare? Doar nu trebuie să mai munceşti acolo – i-am spus, şi-am râs amândoi. Acolo, în lagăr, s-a purtat ca unul întors acasă. Lagărul era tinereţea lui.“ În 2006, Oskar Pastior a murit. „După moartea sa, am fost ca paralizată… Abia după un an m-am decis cu greu să mă despart de «noi» şi să scriu singură un roman. Dar n-aş fi putut-o face fără detaliile lui Oskar Pastior din viaţa cotidiană de lagăr.“ Dacă în trecut Herta Müller a prelucrat experienţe personale şi elemente...