Norman Manea merită Premiul Nobel pentru Literatură

Norman Manea merită Premiul Nobel pentru Literatură. În acest sens, Cristian Alexandru, colaborator  al magazinului de cărţi Bookiseala.ro, a iniţiat o petiţie online. Prin acest demers  salutar, pe care-l susţinem şi -l promovăm,  încercăm să coagulăm energiile celor care consideră că şi literatura românească merită Nobelul. Prin încăpăţânarea de a promova un scriitor fără anvergură,  elita intelectuală a pierdut ani de zile. Comitetul de la Stokholm premiază autorul care a produs cea mai  remarcabilă operă idealistică, aşa cum Alfred Nobel a lăsat prin testament şi nu genialitatea, cum ar crede mulţi particulari ai scrisului de la noi. Valorile umanismului nu se confundă cu rictusul mahalalelor, obsesia pentru o idee, cu melancolia balcoanelor, crezul într-un ideal, cu înfloritura textului. E mult mai mult. Norman Manea a plecat în exil, la fel ca mulţi intelectuali care au reuşit să cultive şi să promoveze marile idealuri ale umanităţii. Pentru opera sa a primit medalia “Literary Lion”;  The National Jewish Book Award; Premiul internaţional Nonino pentru Opera omnia; „Médicis Étranger” ; Ordinul Meritul Cultural al statului român; ” Ordre des Arts et des Lettres „, în titlu de Comandor, al statului francez. Norman Manea este, din 2006, membru al Academiei de Artă din Berlin, Din 2011, este membru de onoare al faimoasei instituţii britanice Royal Society of Literature. Recent i s-a decernat importantul premiu „Nelly Sachs”, pentru ţinuta morală a scrierilor sale. Rămâne singurul scriitor de origine română cu şanse reale pentru a câştiga Nobelul pentru literatură, această obsesie a intelectualilor români de azi care nu pot ieşi din paradigma „rezistenţei prin cultură.” Un Premiu Nobel pentru România  ...

Presa suedeză îl declară pe scriitorul Norman Manea demn de Premiul Nobel

Romanul Întoarcerea huliganului, primul titlu al scriitorului Norman Manea tradus în limba suedeză, a fost întâmpinat încă din primele zile de la apariţie cu recenzii entuziaste în principalele cotidiene naţionale şi locale din Suedia. Criticii suedezi au evidențiat „virtuozitatea” (Svenska Dagbladet), „măiestria” (Göteborgs-Posten) şi „complexitatea” (Aftonbladet) romanului, „o capodoperă” (Nerikes Allehanda) care îi dă scriitorului român şanse să acceadă la Premiul Nobel pentru Literatură (Tidningen Kulturen, Dagens Nyheter, Borås Tidning). Mai multe publicaţii se declară surprinse de apariţia târzie a lui Norman Manea pe piaţa suedeză de carte, lăudând totodată iniţiativa 2244. Editura suedeză 2244 a fost înfiinţată în 2011, sub umbrela grupului editorial Bonniers, şi este specializată în literaturile din jurul Mării Negre. Editura pregăteşte deja publicarea unui al doilea volum de Norman Manea, romanul Vizuina. Volumul Întoarcerea huliganului a apărut în limba suedeză cu sprijin prin programul TPS al Centrului Cărţii şi a fost tradus de Lars-Inge Nilsson şi Dan Shafran – o traducere caracterizată de presă ca „bogată în nuanţe” (Sydsvenskan) şi „minuţios realizată” (Borås Tidning). Întoarcerea huliganului a apărut în 2003 în limbile română şi engleză, bucurându-se de o primire entuziastă în România şi Statele Unite. Între timp, cartea fost tradusă în peste zece limbi şi a primit numeroase distincţii, printre care Premio Napoli (2004), Prix Médicis Ètranger (2006) şi Nelly-Sachs-Preis (2011). SURSA...

Norman Manea – Întoarcerea huliganului

Întoarcerea huliganului incepe in New York, unde naratorul se întâlneşte cu o serie de prieteni care îl indeamnă să se întoarcă în România, ca un remediu menit să-l reconcilieze pe „huligan” cu fantomele trecutului. Zis şi făcut. Îşi vizitează mormântul mamei, nu poate prea multe. La revenire, constată că şi-a pierdut notele de călătorie. Cartea lui Norman Manea este povestea imposibilităţii întoarcerii. „Conflictul nerezolvat între nostalgie şi resentiment” care, în familia naratorului, „se traducea prin tăcere” – tăcere în jurul anilor de deportare, un subiect tabu în casa Manea -, constituie conflictul ce străbate întreaga carte şi atrage după sine însăşi întoarcerea. Structura cărţiilui Norman Manea este un permanent dialog cu sine despre tot ce i s-a întâmplat şi i se întâmplă. A doua intoarcere e mai spumoasă. Fiind turist, camera sa de hotel este invadată de fantomele trecutului: Jumătate-de-om-călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop, Cap de Aur, Dona Alba, Elefantul Zburător. Apoi, ceva mai concret, cazuri de prieteni deveniţi din nevoie informatori şi presiunile exercitate de aceeaşi poliţie politică exercitată şi asupra tatălui său ca să devină informator şi repetatul său refuz tragi-comic: „Sunt un om cu bun-simţ”. Din toate acestea se desprinde un sentiment de simultană iubire şi ură faţă de patrie care, din nou, ca şi tema exilului, reprezintă o temă naţională atât în România pre-, cât şi în cea post-comunistă. Cioran este unul dintre scriitorii evocaţi constant de Manea – alături de Kafka şi „poetul polonez” (Zbigniew Herbert) – cu un sentiment de afinitate personală, deşi Manea este fără îndoială conştient de entuziasmul de tinereţe al compatriotului său faţă de Garda de Fier – versiunea românească a fascismului.Mircea Eliade, părintele istoriei religiilor, se bucură de mai puţină toleranţă în ochii naratorului. De acelaşi autor Sertarele exilului. Dialog cu Leon Volovici Zile şi jocul Plicuri şi portrete Order Întoarcerea huliganului Preţ @ RON16,95 Qty: Adauga in cosul de...

Norman Manea – Despre Clovni. Dictatorul şi Artistul

Deşi eseurile lui Norman Manea au ca subiect România, ele ilustrează chestiuni care nu se limitează la această ţară. Multe dintre observaţiile sale îi vor interesa pe cei care cercetează Europa de Est modernă, pe cei preocupaţi de comunism şi de instituţiile sale. De acelaşi autor...