Nora Iuga – Petrecere la Montrouge

„Nora Iuga ne face să înţelegem că, în fond, poezia n-a fost niciodată altceva decât un mod de a da cu tifla realităţii, aşa cum ştiu să o facă numai nebunii şi numai copiii. Reînvăţându-ne, cu fiecare carte a ei, să iubim viaţa. Căci Nora Iuga e unul dintre acei autori, destul de rari – socotesc –, pentru care simpla respiraţie sau orice alt act fiziologic, în toatî banalitatea lui trivială, preţuieşte cel puţin la fel de mult ca oricare mare capodoperă a literaturii.” (Octavian Soviany) Order Petrecere la Montrouge Preţ @ RON16,95 Qty: Adauga in cosul de...

Nora Iuga – Sexagenara şi tânărul

Aşezată în faţa unui bărbat mult mai tânăr decât ea, Anna îşi istorişeste viaţa, amestecând amintirile despre ţinutul natal, despre soţul ei Nino sau despre Terry, prietena care îi este mereu alături în diferite împrejurări, cu detalii amuzante privitoare la lumea literară a anilor ’70, dar şi cu personaje şi întâmplări de mai târziu. Rezultatul este o poveste densă, în mare măsură autobiografică. Order Sexagenara şi tânărul Preţ @ RON14,95 Qty: Adauga in cosul de...

Aglaja Veteranyi – De ce fierbe copilul în mămăligă

Naraţiunea la persoana întâi a unei fetiţe de circari, care se teme că mama ei va cădea din înaltul cupolei, unde atârnă la propriu de nişte fire de păr, e de fapt o permanentă căutare a identităţii, într-o lume fără repere şi rădăcini. România, din care a plecat la trei ani, reprezintă pentru ea mîncărurile specifice, gătite de mama în rulota, şi veştile despre rudele rămase în şara lui Ceauşescu, silite să îndure mizeria şi umilinţa cotidiană. Iar celelalte ţări pe care le străbate cu circul, în Europa şi America de Sud, nu sunt pentru ea decât locuri de staţionare temporară a rulotei. Asocierea între prozaic şi poematic, între candoare şi cruzime, între prospeţime senzorială şi angoasă, între concret şi metafizic fac din această carte excentrică o dovadă de har literar, o...

Nora Iuga – Berlinul meu e un monolog

Jurnalul berlinez, Berlinul meu e un monolog – cu cele două părţi ale sale, Fasanenstrasse 23 şi Stuttgarterplatz 22, scrise la un interval de zece ani – surprinde personalitatea unui oraş benefic şi malefic totodată, care te seduce şi te sperie deopotrivă, fixează imaginea unui organ viu care respiră, pulsează, celulele lui reproducându-se vertiginos ca pe lamela unui microscop planetar. Dar aceasta nu este, pur şi simplu, o carte despre fabulosul oraş dintre două lumi, ci o carte despre Berlinul unic şi irepetabil al fascinanţei şi seducătoarei scriitoare Nora Iuga, al cărei monolog stă sub semnul unei replici memorabile: „Berlinul sînt eu”. De acelaşi autor Spitalul manechinelor Order Berlinul meu e un monolog Preţ @ RON29,95 Qty: Adauga in cosul de...

După Nora Iuga, Cătălin Dorian Florescu contrazice „clişeele” Hertei Müller despre România

După ce Nora Iuga, traducătoare de peste veac a Hertei Müller, a afirmat într-un ziar elveţian că intelectualitatea românească nu a fost în timpul comunismului atât de colaboraţionistă, cum o descrie în cărţile sale laureata premiului Nobel, fapt pentru care cele două s-au certat definitiv, iată că mai tânărul Cătălin Dorian Florescu, tot scriitor din Timişoara, într-un interviu acordat cotidianului austriac de mare tiraj, Der Standard, contrazice clişeele H.M. despre România. „Unii oameni au ajuns s-o citească pe Herta Müller ca pe un manual de istorie. Cu toate că pe cărţile ei scrie acelaşi lucru ca şi pe ale mele: roman.” continuare—–> Standard: În vechile cărţi de bucate din România se găsesc reţete specifice pentru 32 de etnii. Mai există astăzi această multiculturalitate în România? Florescu: Numai în Banat trăiesc români, nemţi, unguri, sârbi şi bulgari. În Timişoara, oraşul în care m-am născut, există teatru, ziare şi învăţământ în mai multe limbi. Partidul maghiarilor face parte, de zece ani, din conducerea ţării. Există biserici ortodoxe şi catolice, sinagogi, iar în Est chiar şi moschei. Pe de altă parte, multe sinagogi s-au degradat, la fel ca bisericile-cetăţi ale saşilor transilvăneni, ca şi multe din casele lor. Pentru că s-au mutat în Germania. Dar primarul Sibiului – Capitala Culturală Europeană a anului 2007 – e de origine germană, ales de români. România s-a aflat ca ţară la intersecţia multor culturi şi imperii – habsburgic, otoman, rus –, o insulă latină în marea slavilor. Oamenii au învăţat să supravieţuiască şi să se adapteze. Românul nu se lasă doborât aşa usor, el improvizează, se strecoară, e viclean şi îndrăzneţ. Dar şi umorul a fost important, doar prin umor reuşeai să supravieţuieşti în dictatură. Standard: Cititorii dvs. află multe despre o lume care acum 20 de ani le era inaccesibilă. Florescu: România are o cultură bogată, care e mult prea puţin cunoscută. Abia de...