Nora Iuga vorbeşte despre noul său roman, Harald şi luna verde, la Bastilia

Miercuri, 15 octombrie, de la ora 19.00, la Librăria Bastilia (Piaţa Romană nr. 5) din Bucureşti, Nora Iuga va vorbi despre cel mai nou roman al său, Harald şi luna verde, apărut recent la Editura Polirom. Invitaţi: Bianca Burţa-Cernat, Daniel Cristea-Enache şi Alexandru Matei. Gravitînd în jurul imaginii obsedante a balonului verde de pe scena unui spectacol de balet, cartea Norei Iuga este un roman-puzzle format din amintiri, scrisori şi fragmente de jurnal, care, împreună, creează o poveste captivantă şi cutremurătoare ce se întinde de-a lungul întregului secol XX. Pendulînd neîncetat între diferite planuri temporale, naraţiunea se fărîmiţează într-o multitudine de cioburi care oglindesc faţa fascinantă şi în acelaşi timp hidoasă a lumii în care...

Nora Iuga – Harald şi luna verde

Poeta româncă este o descoperire pentru spaţiul de limbă germană, este literatură de înaltă clasă, literatură la superlativ. Frankfurter Allgemeine Zeitung

Sexagenara şi tânărul, de Nora Iuga, publicat în Franţa

La sexagénaire et le jeune homme, versiunea în limba franceză a romanului Sexagenara şi tînărul, de Nora Iuga, a apărut de curînd la editura franceză Le Square, traducere de Claude Murtaza. Apărut în două ediţii la Polirom (2004, 2012), Sexagenara şi tânărul a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România şi a mai fost tradus în Bulgaria, Slovenia, Germania, Spania şi Italia. Nora Iuga despre apariţia în limba franceză a romanului „După ce a ieşit pe piaţa românească în trei rînduri, de fiecare dată cu alt look, Sexagenara şi tînărul a făcut în decurs de 10 ani alte şase cuceriri care-i cresc atuurile: Bulgaria, Germania, Spania, Italia, Slovenia şi acum… Franţa. Lăsînd gluma la o parte, romanul Sexagenara şi tînărul a apărut în august 2014 la Le Square éditeur, Paris.” O poveste densă, în mare măsură autobiografică Aşezată în faţa unui bărbat mult mai tînăr decît ea, Anna îşi istoriseşte viaţa, amestecînd amintirile despre ţinutul natal, despre soţul ei Nino sau despre Terry, prietena care îi este mereu alături în diferite împrejurări, cu detalii amuzante privitoare la lumea literară a anilor ’70, dar şi cu personaje şi întîmplări de mai tîrziu. Rezultatul este o poveste densă, în mare măsură...

Nora Iuga – Cîinele ud e o salcie

Volumul Norei Iuga este scris cu creioane albe, la Viena, în primăvara anului trecut. Doar iniţiaţii îl pot citi, doar cei ce o iubesc şi o admiră, doar cititorii autentici de poezie. cîinele ud e o salcie e cheia dragostei şi a urii pentru aproape şi strigătul de ajutor al poemului rămas singur. Order Cîinele ud e o salcie Preţ @ RON18,95 Qty: Adauga in cosul de...

Herta Müller – Animalul inimii

Premiul Nobel pentru Literatură, 2009 De Florin Moise „Premiul Nobel pentru literatură îi este acordat scriitoarei Herta Müller, care descrie cu lirismul său concentrat şi proza plină de sinceritate universul celor deposedaţi“ Cartea curge ca un jurnal. Între disperări şi frică, abuzuri şi atrocităţi, derută şi samavolnicii, eroina principală – care cam seamănă biografic cu scriitoarea din Niţchidorf – caută soluţii de rezistenţă prin fuga de sistem. Teama şi-o consumă alături de alte trei personaje, cu profil asemănător: fii de foşti persecutaţi, toţi membri ai etniei şvabilor bănăţeni. Relaţia cu tatăl său, fost ofiţer SS, e lapidară. “Am devenit copilul lui şi am fost silită să cresc împotriva morţii. Mi s-a vorbit pe un ton şuierător. Mi s-a dat peste mâini şi am fost străfulgerată cu privirea. Dar nimeni nu m-a întrebat vreodată în care casă, în care loc, la care masă, în ce pat şi în ce ţară aş fi vrut să merg, să mănânc, sa dorm sau să iubesc pe cineva cu frică, mai mult decât acasă”, scrie autoarea, marcând profilul perfect al dezrădăcinării. Nu se simte acasă acolo unde nu ştii cine îţi umblă în casă, ce prieteni ţi “s-au mai dat”, ce pete ai mai luat din aerul intransigenţei şi al neîmpăcării. Membrii grupului ei comunică prin semne. Se marginalizează social şi trăiesc într-o enclavă numită cultură. Vor să scape. Fie prin sinucidere, fie plecând în exil. Dar le e teamă. “Oamenii îi simţeau pe dictator şi pe paznicii săi stând deasupra tuturor planurilor secrete de fugă, oamenii îi simţeau cum pândesc şi cum răspândesc frica”, scrie autoarea. La ce vedem noi multi-culturalitate, românii neaoşi ar desluşi anti-românism. Dacă prietenii personajului principal au nume, românii, doar categorii generice: securişti, turnători, călcători pe cadvre. Autoarea, prevăzând cârcoteala de Dâmboviţa, lămureşte contextul s crierii: „Chipurile rare de pe stradă nu aveau contur.” Cei care nu înţeleg drama...

« Older Entries