Niţchidorf, pe harta lumii

De cînd Herta Müller a devenit laureata premiului Nobel pentru literatură, satul ei natal, Niţchidorf, ca şi oraşul Timişoara, unde scriitoarea a urmat liceul şi facultatea, unde a debutat literar, unde a fost apoi aprig urmărită de securitate, pe care l-a părăsit definitiv în anul 1987, emigrînd în Germania, s-au transformat laolaltă cu instituţiile lor mari şi mici, în adevărate centre de pelerinaj.   Din toate colţurile Europei, jurnalişti, cameramani, reporteri, corespondenţi de profesie şi de ocazie ai presei scrise şi televiziunii au pornit la drum spre a satisface şi întreţine în acelaşi timp curiozitatea cvasi-“voyeuristă” a unui public avid de a cunoaşte detaliile biografiei de-acum celebrei autoare. Însuşi faptul că Herta Müller a văzut lumina zilei şi a copilărit într-un sat “uitat de lume” din cîmpia Banatului, a conferit aşezării locuită odinioară majoritar de germani, o aură exotică, spectaculoasă, nelipsită de o anumită “sacralitate” în mitologia literară. Hipermediatizarea unui ţinut care pînă deunăzi trece drept o “terra incognita” pe harta continentului, este însă şi o componentă a unei, de altfel, străvechi tendinţe, de a accede la operă pe poarta biografiei, de a explica miracolul textului literar şi în baza unui spirit al locului. Invitaţii topografice de a porni la drum Cu foarte multă vreme înainte ca juriul Academiei Suedeze să se decidă a-i acorda de către mulţi rîvnitul premiu, Herta Müller îşi povestea, într-un discurs pur oral, în secvenţe strict delimitate, pe două discuri compacte, copilăria şi adolescenţa. Editura “SUPPOSÉ” din Berlin, realizatoarea acestui tulburător document literar, adăugase înregistrării şi o hartă detailată a Banatului şi un plan al localităţii Nitzkydorf. Era, într-un anume fel, şi o invitaţie topografică de a porni la drum. Ceea ce s-a şi întîmplat după ce, pe 8 octombrie, Herta Müller devenise laureata Nobelului, fiind ea însăşi supusă unui asalt mediatic copleşitor, obositor, greu suportabil şi lipsit de precedent pentru autoarea atît de...

Herta Müller – Este sau nu este Ion

Premiul Nobel pentru Literatură, 2009 „Premiul Nobel pentru literatură îi este acordat scriitoarei Herta Müller, care descrie cu lirismul său concentrat şi proza plină de sinceritate universul celor deposedaţi“ Volumul reuneşte poezii scrise de Herta Muller folosind cuvinte decupate din reviste, cu precădere din Plai cu boi: texte vaporoase, suprarealiste, jucăuşe. Un deliciu literar şi vizual, poeme şi colaje simultan, un volum care se cere nu numai citit, ci şi privit. Este prima carte scrisă în română a autoarei de la plecarea în 1987 în Germania. De acelaşi autor Regele se-nclină şi ucide Animalul inimii Order Despre poezie Preţ @ RON32,50 Qty: Adauga in cosul de...

Herta Müller – Încă de pe atunci vulpea era vânătorul

Premiul Nobel pentru Literatură, 2009 „Premiul Nobel pentru literatură îi este acordat scriitoarei Herta Müller, care descrie cu lirismul său concentrat şi proza plină de sinceritate universul celor deposedaţi“ Cartea apărută recent la Editura Humanitas este  o alegorie cu stil despre supravieţuirea într-o lume a perversiunilor, în care până şi vulpea era vânător. Animalele, plantele, bălegarul şi cenuşiul fabricilor, cu abatoare în jur, nu sunt decât o radiografie a societăţii în care omul nu era decât o unealtă socială, în schimbul slujirii nimicului preamărit cu pompă.”Încă de pe atunci vulpea era vânătorul” se poziţionează ca un denunţ literar care despică diavolul născut şi crescut de un sistem totalitar. Ca şi “Animalul inimii” este o carte despre frenezia şi iureşul şoaptelor care în scrierea profund interiorizată devin urlete peste bezna totalitară.  Nici Adina, nici Paul, nici Clara nu sunt  personaje de poveste. Doar  vieţuitoare printre furnici şi muşte, peste balega ce tronează imperial cât statura ochiului stăpânului care străluceşte. „Şi flegma străluceşte,” ne spune autoarea direct şi fără alambicuri stilistice. Herta Müller nu are poveşti în care binele să învingă răul. În cărţile sale, “din aburul fricii, paşii devin verticali”, păduchii de frunze compun onduleul părului prezidenţial, sertarele sunt căptuşite cu urechi, abatoarele răsfiră miros de piele arsă şi totul pare un pasaj din cartea morţii. Nici un licăr de speranţă, pentru că “în spatele capului trec pantofii, în ceafă răsună paşii.” Întreaga carte este o succesiune de  metafore ce se ridică la înălţimea Nobelului. Volumul are un şir obsedant de întrebări, fără răspuns. În loc să lămurească, adâncesc depresia. Actorii acestei lumi se impart în două. Dar şi unii şi alţii trebuie să poarte măşti. Herta Müller a fost şi rămâne de partea “capetelor care se leagănă în ritmul cântecului şi se deosebesc de cele care veghează.” Peste alte meridiane, iubitorul de Virginia Woolf poate regăsi o trăire similară,...

Clezio Le J.M.G. – Diego&Frida

Premiul Nobel pentru Literatură, 2008 „Autor al inovaţiilor, al aventurii poetice şi al extazului senzual, explorator al umanităţii aflate deasupra şi dedesubtul civilizaţiei dominante” Diego şi Frida ne înfăţişează istoria unui cuplu ieşit din comun: povestea întâlnirii celor doi, trecutul încărcat al lui Diego Rivera, experienţa durerii şi singurătăţii pentru Frida Kahlo; credinţa lor în revoluţie, întâlnirea cu Trotki şi Breton, aventura americanaă şi fascinaţia surprinzătoare exercitată de Harry Ford; în sfârşit, rolul celor doi iîndrăgostiţi în reânnoirea lumii artei. De acelaşi autor...

Clezio Le J.M.G. – Cartea fugilor

Premiul Nobel pentru Literatură, 2008 „Autor al inovaţiilor, al aventurii poetice şi al extazului senzual, explorator al umanităţii aflate deasupra şi dedesubtul civilizaţiei dominante” Personajele lui Le Clezio, de la tânărul Hogan din Cartea fugilor la Laïla, naratoarea din Peştişorul de aur, sunt sortite hoinărelii. Nomazi, vagabonzi sau străini, o întreagă umanitate care îşi clădeşte existenţa pe un principiu al mişcării, înţeleasă ca un simbol prin excelenţă al libertăţii. De acelaşi autor Diego&Frida Ritornela foamei Order Cartea fugilor Preţ @ RON36,95 Qty: Adauga in cosul de...