NORMAN MANEA PREMIAT ÎN SPANIA

Editura Galaxia Gutenberg din Barcelona anunţă că prestigiosul premiu „Palau i Fabre” 2013 pentru eseu a fost obţinut de scriitorul român Norman Manea, domiciliat în New York. Juriul a fost alcătuit din Jordi Llovert, Wolf Lepenies, Tzvetan Todorov, Enrique Vila Matas şi Tomas Nofre, preşedintele Fundaţiei Palau. Festivitatea premierii va avea loc la finele anului 2013 în Spania. Citeşte şi: “Pot progresa spre stadiul de mediocritate care ar justifica distincţiile româneşti primite, nu doar cele străine” – interviu cu NORMAN...

Tomas Tranströmer: Laureatul premiului Nobel pentru Literatură 2011

„Prin imaginile sale transparente, ne-a oferit acces către realitate” Tomas Gösta Tranströmer (pronunţat [ˌtʊmːas ˈtɹɑːnstɹœməɹ] (n. 15 aprilie 1931, Stockholm este un poet, traducător şi psiholog suedez. Este unul din cei mai traduşi poeţi suedezi, opera sa fiind tradusă în ca. 50 de limbi. Tranströmer s-a născut la Stockholm ca fiu al unui redactor de ziar. După ce a studiat psihologia, a lucrat la Institutul de Pshihologie al Universităţii din Stockholm, iar în anii 1960-1970 a fost psiholog de închisoare sau angajat la o şcoală de corecţie din localitatea Roxtuna, de lângă Linköping. Din 1980 a lucrat ca psiholog la Arbetsmarknadsinstitutet (Institutul de Abilitate Ocupaţională). Deja de la debutul său cu colecţia 17 dikter din 1954, Tranströmer a fost considerat un tânăr geniu al poeziei, cu un limbaj caracteristic. La începutul anilor 1990, Tranströmer a suferit un infarct cerebral care a dus la o paralizie a părţii drepte a corpului. Datorită faptului că este şi un pianist talentat, limbajul lui conţine uneori şi de referinţe la muzică, atât la cea clasică cât şi la jazz. Împreună cu Lars Forssell şi cu Östen Sjöstrand, este considerat ca fiind unul dintre membrii „cincizeciştilor” (femtiotalspoeterna), precursorii modernismului târziu din Suedia. Opera 17 dikter, poezii, 1954 Hemligheter på vägen, poezii, 1958 Den halvfärdiga himlen, poezii, 1962 Klanger och spår, poezii, 1966 Kvartett, 1967 (poeziile celor 4 volume precedente) *Mörkerseende, poezii, 1970 Stigar, poezii, 1973 Östersjöar, poezii, 1974 Sanningsbarriären, poezii, 1978 Dikter 1954-78, 1979 (din volumul „Den svenska lyriken”) PS, diktsamling, 1980 (tipărire bibliofilă, n-a fost pus în vânzare) Det vilda torget, poezii, 1983 Dikter, 1984 (ediţie de buzunar) För levande och döda, poezii, 1989 Dikter. Från „17 dikter” till „För levande och döda”, 1990 (ediţie de buzunar, republicată în 1997) Minnena ser mig, 1993, autobiografie Sorgegondolen, poezii, 1996 Fängelse: nio haikudikter från Hällby ungdomsfängelse (1959), diktsamling, 2001*Den stora gåtan, poezii,...

Premiul Nobel pentru Literatură 2011

Casa britanică Ladbrokes, cea mai credibilă sursă pentru pariorii din întreaga lume, a alcătuit şi anul acesta ierarhia scriitorilor favoriţi la premiul care va fi acordat de Academia Suedeză. Iată primii trei favoriţi: Poetul sirian Adonis Scriitorul suedez Tomas Tranströmer Japonezul  Haruki Murakami Pe lista publicată de Ladbrokes se mai află: Bob Dylan – Statele Unite Assia Djebar – Algeria Peter Nadas – Ungaria Ko Un – Coreea de Sud Les Murray – Australia Thomas Pynchon – Statele Unite Philip Roth – Statele Unite Nuruddin Farah – Somalia Mircea Cărtărescu – România Joyce Carol Oates – Statele Unite Amos Oz – Israel Bel Dao – China Lobo Antunes – Portugalia Satchidanandan – India Comarc McCarthy – Statele Unite John Banville – Irlanda Colm Tolbin – Irlanda Cine crezi că va cîştigătorul din acest an?    ...

Herta Müller: “În România, dictatura trăieşte a doua viaţă”

Prezentă la Bruxelles pentru a-şi promova noul volum Atemschaukel (Leagănul respiraţiei),  Herta Müller a criticat naivitatea occidentalilor de a integra nişte ţări incapabile să se purifice, oferind exemplul României, unde “o mulţime de oameni care au lucrat pentru Securitate se află acum în poziţii înalte, fără ca acest lucru să deranjeze pe cineva. Nu e un lucru important pentru societate”. “Aceşti oameni au câştigat atâta influență încât au reuşit să repună în funcţiune vechea reţea de putere, în care toţi se cunosc şi se servesc între ei. În România, dictatura trăieşte a doua viaţă. Fără ideologie. Fără socialism”, a declarat Muller, citată de EUobserver. „Radu Tinu, în Decembrie ne-a asigurat moartea, acum ne asigură viaţa” Scriitoarea nu s-a limitat la simpla semnalare a cancerului clientelar produs de metastazele comunismului. A mers mai departe, oferind exemplul lui Radu Tinu, ofiţerul de Securitate care planta microfoane în casa sa, în perioada în care aceasta nu evadase încă din purgatoriul României ceauşiste. Mai mult, omul care declara anul trecut că laureata Nobelului suferă de psihoză, că exagerează în descrierea trecutului sau şi că, de fapt, Securitatea ar fi urmărit-o doar pentru că “avea legături cu spioni”. Prezenţa lui Radu Tinu în fruntea sucursalei Asirom din Timişoara (n.r. deţinută de o firmă austriacă) a fost exemplul oferit ieri de  Herta Müller la Bruxelles pentru a acuza incapacitatea României de a a-și regla conturile cu trecutul. “M-a iritat enorm. Nu faptul că Radu Tinu există, ci faptul că el deţine acest post, că cea mai mare companie de asigurări din Austria angajează astfel de oameni. Mai mult, faptul că o persoană ca Tinu are o asemenea vizibilitate în România, acolo unde se poate exprima liber în toate ziarele. Acest lucru n-ar fi fost posibil în Germania”, şi-a încheiat acuzaţia Herta Müller. Cunoscutul disident Doru Braia, care a trăit mult timp în Germania, fiind ţinta...

Herta Müller sare în apărarea lui Marius Oprea

Scriitoarea Herta Müller, laureată a premiului Nobel pentru Literatură, susţine printr-o scrisoare publică numirea istoricului Marius Oprea ca preşedinte al  Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). „Înlăturarea sa de la conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc nu o pot considera decât încă o bătălie câştigată de aceste structuri ale vechiului regim. De aceea m-am decis să îl susţin public, pentru că el să poată continua, alături de echipa sa, acţiunea de deconspirare a crimelor comunismului. Adresez acest apel de a ne alătura lui Marius Oprea, pentru a sprijini demersul lui, public şi instituţional, de a arăta ce s-a întâmplat cu noi, de a ne aminti cum am trăit în acei ani trişti şi tragici, şi de a ne putea elibera astfel de frica trecutului„, se arată în scrisoarea dechisă. „Cu ani în urmă am participat alături de Marius Oprea la o lectură publică la Casa Literaturii de la Berlin. Fiecare dintre noi a reuşit performanţa de a atrage atenţia publicului german asupra suferinţelor la care au fost supuşi cetăţenii României de către represiunea comunistă. Pe Marius Oprea îl cunosc ca scriitor, unul dintre cei mai tineri ai Generaţiei ’80, ca istoric, din intervenţiile şi acţiunile sale îndreptate împotriva rămăşiţelor totalitare din România, care, din păcate, continuă, cum afirmă el şi cum cred şi eu, să exercite o puternică influenţă. În presa germană acţiunile institutului pe care îl conduce sunt privite cu respect şi chiar cu admiraţie„, scrie Herta Müller. Marius Oprea a fost numit în aprilie 2006 în funcţia de preşedinte al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului în România. Oprea, conduce în virtutea inerţiei noul Institut de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), el nefiind reconfirmat în funcţie de primul ministru Emil Boc, aşa cum prevede legea....