NOBEL 2013: Haruki Murakami, favorit

Haruki Murakami este favoritul caselor de pariuri britanice la câştigarea premiului Nobel pentru literatură din acest an. Printre ceilalţi scriitori care se bucură de statutul de favoriţi se află autoarea americană Joyce Carol Oates (cotă de 6 la 1), maghiarul Peter Nádas (cotă de 7 la 1), poetul japonez Ko Un (cotă de 10 la 1) şi scriitoarea canadiană de proză scurtă Alice Munro (cotă de 12 la 1). Haruki Murakami – În noapte Haruki Murakami – Dans dans dans Haruki Murakami – 1Q84 (III) Haruki Murakami – 1Q84 (II) Haruki Murakami – 1Q84 (I) Haruki Murakami – Iubita mea, Sputnik Haruki Murakami – Pădurea norvegiană Haruki Murakami  La sud de graniţă, la vest de soare 4.00 Joyce Carol Oates  Grădina plăcerilor lumeşti 7.00 Peter Nadas  Apocalipsa memoriilor 8.00 Ko Un 11.00 Alice Munro  Prea multă fericire 13.00 Adonis 15.00 Assia Djebar 15.00 Philip Roth  Pastorala americană 17.00 Amos Oz  Să cunoşti o femeie 17.00 Thomas Pynchon  Curcubeul gravitaţiei 21.00 Ngugi Wa Thiog’o 21.00 Milan Kundera  Insuportabila uşurătate a fiinţei 26.00 William Trevor  Povestea lui Lucy Gault 34.00 Cormac McCarthy   Nu există ţară pentru bătrâni 41.00 Darcia Maraini 41.00 Nuruddin Farah 41.00 Salman Rushdie  Seducătoarea din Florenţa 41.00 Margaret Atwood  Alias Grace 41.00 Don DeLillo  Cosmopolis 41.00 Eduardo Mendoza Garriga 51.00 Umberto Eco  Cimitirul din Praga 51.00 Leonard Nolens 51.00 John Banville  Atena 51.00 Cees Nooteboom  Următoarea poveste 51.00 Ismail Kadare  Amurgul zeilor stepei 51.00 Bob Dylan  Suflare în vânt 51.00 Les Murray 51.00 Tom Stoppard 67.00 E L Doctorow  Ragtime 67.00 Peter Handke 67.00 Yves Bonnefoy 67.00 Enrique Vila-Matas  Parisul nu are sfârşit 67.00 Daniel Kahneman  Gândire rapidă, gândire lentă 67.00 A S Byatt  Cartea copiilor. Vol 1/2 101.00 Patrick Modiano  Dora Bruder 101.00 Ben Okri  În Arcadia (Colecţia Cotidianul) 101.00 David Malouf 101.00 Colm Toibin  Maestrul 101.00 Claudio Magris  Călătorie nesfârşită 101.00 Juan Marse 101.00 Herman...

Herta Müller la Iaşi

Laureata Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2009, Herta Müller, va participa în luna octombrie, la Iaşi, la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere (FILIT), la eveniment fiind aşteptaţi peste 100 de scriitori şi traducători din ţară şi străinătate. Animalul inimii Leagănul respiraţiei Ţinuturile joase Mereu aceeaşi nea şi mereu acelaşi neică Omul este un mare fazan pe lume Încă de pe atunci vulpea era vânătorul...

Par Lagerkvist – Baraba

pentru vigoarea artistică şi adânca originalitate cu care a căutat în creaţia sa răspunsul la veşnicele întrebări ale omenirii

Mario Vargas Llosa în România

Mario Vargas Llosa vine la Cluj-Napoca pe 19 mai. În aceeași zi va participa la regizarea spectacolul “O mie și una de nopți”, operă scrisă de el însuși. O zi mai târziu, Mario Vargas Llosa va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Univesității Babeș-Bolyai, iar în 21 mai va susține o prelegere, alături de Gabriel Liiceanu, la Facultatea de Litere a UBB. Mario Vargas Llosa este unul dintre cei mai A obținut Premiul Nobel pentru Literatură (2010) pentru “cartografierea structurilor puterii”. „cartografierea structurilor puterii și pentru imaginile sale tranșante ale rezistenței, revoltei și înfrângerii individuale” De Mario Vargas Llosa VISUL CELTULUI LITUMA ÎN ANZI ORAŞUL ŞI CÂINII POVESTAŞUL SCRISORI CĂTRE UN TÂNĂR ROMANCIER RĂTĂCIRILE  FETE NESĂBUITE PARADISUL DE DUPĂ COLŢ...

Herta Müller – Animalul inimii

Premiul Nobel pentru Literatură, 2009 De Florin Moise „Premiul Nobel pentru literatură îi este acordat scriitoarei Herta Müller, care descrie cu lirismul său concentrat şi proza plină de sinceritate universul celor deposedaţi“ Cartea curge ca un jurnal. Între disperări şi frică, abuzuri şi atrocităţi, derută şi samavolnicii, eroina principală – care cam seamănă biografic cu scriitoarea din Niţchidorf – caută soluţii de rezistenţă prin fuga de sistem. Teama şi-o consumă alături de alte trei personaje, cu profil asemănător: fii de foşti persecutaţi, toţi membri ai etniei şvabilor bănăţeni. Relaţia cu tatăl său, fost ofiţer SS, e lapidară. “Am devenit copilul lui şi am fost silită să cresc împotriva morţii. Mi s-a vorbit pe un ton şuierător. Mi s-a dat peste mâini şi am fost străfulgerată cu privirea. Dar nimeni nu m-a întrebat vreodată în care casă, în care loc, la care masă, în ce pat şi în ce ţară aş fi vrut să merg, să mănânc, sa dorm sau să iubesc pe cineva cu frică, mai mult decât acasă”, scrie autoarea, marcând profilul perfect al dezrădăcinării. Nu se simte acasă acolo unde nu ştii cine îţi umblă în casă, ce prieteni ţi “s-au mai dat”, ce pete ai mai luat din aerul intransigenţei şi al neîmpăcării. Membrii grupului ei comunică prin semne. Se marginalizează social şi trăiesc într-o enclavă numită cultură. Vor să scape. Fie prin sinucidere, fie plecând în exil. Dar le e teamă. “Oamenii îi simţeau pe dictator şi pe paznicii săi stând deasupra tuturor planurilor secrete de fugă, oamenii îi simţeau cum pândesc şi cum răspândesc frica”, scrie autoarea. La ce vedem noi multi-culturalitate, românii neaoşi ar desluşi anti-românism. Dacă prietenii personajului principal au nume, românii, doar categorii generice: securişti, turnători, călcători pe cadvre. Autoarea, prevăzând cârcoteala de Dâmboviţa, lămureşte contextul s crierii: „Chipurile rare de pe stradă nu aveau contur.” Cei care nu înţeleg drama...