Julian Barnes – Nimicul de temut

Am putea crede că Nimicul de temut – în esenţă, o demolare socrato-freudiană a tuturor consolărilor tradiţionale în privinţa morţii […] şi o recunoaştere făţişă a angoaselor personale – îl va arunca pe cititor în ghearele disperării sau ale spaimei. Dar asta nu se întâmplă din două motive…

Ted Dekker – Negru. Matca răului

Noapte după noaptre… din beznă se trezeşte într-o altă lume. Cele doua se influenţează reciproc, deşi ambele sunt ameninţate de un dezastru planetar. Unde se termină visul, unde începe realitatea? Se spune că lumea depinde de fiecare alegere pe care o facem. Dar acum, soarta a două lumi depinde de alegerea unui singur om. De acelaşi autor Roşu. Imposibila...

Eric G. Wilson – Împotriva fericirii

Am ajuns dependenţi de fericire şi obsedaţi de beneficiile „gândirii pozitive”. Când nu ne îndopăm cu pastile, citim studii care caută neobosit fericirea, sau cărţi de self-help scrise de te-miri-cine despre cum poţi ajunge la „o viaţă lipsită de griji”. Dar cine spune că trebuie să fim fericiţi? În Împotriva fericirii, savantul american E.G.W arată că melancolia este un ingredient necesar al oricărei culturi vii. Ea este muză literaturii, a picturii şi a muzicii, este forţa pe care se sprijină ideile originale şi trăirile autentice. Vom alege un creier amorţit cu Prozac sau un izvor al creativităţii care se hrăneşte din melancolie? E timpul să ne eliberăm de lanţurile „gândirii pozitive” şi să acceptam tristeţea noastră profund umană. „Un eseu zvelt şi dinamic, ce va stârni cu siguranţă controverse într-o lume dominată de industria fericirii. Suntem obsedaţi de fericire, susţine Wilson, iar prescrierea generalizată de antidepresive este prima proba în acest proces. […] Fără a «romanţa depresia clinică», profesorul american arată cum melancolia este parte din orice cultură inovatoare, […] iar meditaţiile sale asupra marilor artişti, de la Melville la John Lennon, sunt tulburătoare.” Publishers...

Michael A. Stackpole – Hărţile prevestitoare

Al doilea volum din senzaţionala trilogie EPOCA DESCOPERIRLOR, despre un grup de cartografi inovatori, care au puterea de a descoperi noi lumi şi de a modifica însăşi realitatea… Sub umbra ameninţării unui duşman fără nume, Nalenyrul are o singură şansă de a scăpa de la distrugere. Vechii eroi, care au apărat cândva teritoriul, trebuie treziţi. Pentru aceata, este necesară o călătorie prin pustietăţile vrăjite în care se presupune că eroii legendari sunt captivi, un loc al magiei şi primejdiilor. Keles Anturasi, fratele său Jorim şi sora lor Nirati trebuie să lupte pentru supravieţuirea într-o lume unde războiul de pe pământ îl oglindeşte pe cel din ceruri, unde bărbaţii trebuie să se confrunte cu ceea ce-i face şi pe zei să tremure iar lucrurile sunt rareori ceea ce par. Acolo unde visele pot deveni realitate, realitatea se poate la fel de uşor transforma în cel mai întunecat coşmar … „Aventură non-stop pentru cei cărora le place genul fantasy măreţ şi însângerat” Publishers Weekly „Stackpole îşi manevrează cu mare măiestrie […] complotiştii, la fel de inteligenţi ca propriile lor urzeli […]. Un roman de mare forţă, care se citeşte pe nerăsuflate”....

Pena Moros Manuel – Istoria canibalismului

Consumul cărnii de om este un tabu suprem în orice societate care se pretinde civilizată. De-a lungul secolelor, canibalismul a fost un argument pentru a justifica persecuţia si cucerirea altor popoare, aparent mai puţin dezvoltate. Deşi pare surprinzător, recentele descoperiri paleontologice sprijină teoria conform căreia oamenii au fost devoraţi de semenii lor încă de pe vremea când primii noştri strămoşi au apărut pe Terra. A existat canibalism din vremurile cele mai îndepărtate şi în toate regiunile globului. Cu trecerea timpului, în majoritatea societăţilor această practică a dispărut, însă în unele triburi se mai menţine şi azi şi chiar este consfinţită şi glorificată. Deşi ne repugnă ideea că o fiinţă umană poate trata corpul unui semen ca pe o simplă bucată de carne, canibalismul ne produce o inevitabilă fascinaţie faţă de ceea ce e straniu, diferit, faţă de ceea ce se abate de la normă; o atitudine profund omenească, ce se amplifică atunci când aflăm că, în unele triburi, canibalismul nu este considerat un act monstruos şi împotriva naturii, ci o practica bazată pe credinţe străvechi, acceptată de colectivitate, o datorie morală sacră. Tocmai pe inevitabila fascinaţie se bazează şi Manuel Moros Pena când ne propune această surprinzătoare incursiune în antropofagie, din Antichitate până în zilele noastre. În paginile cărţii vom găsi capitole bine documentate despre canibalismul ritualic, cel al războinicilor, despre canibalismul de supravieţuire sau cel patologic… Vom afla despre celebrul caz al supravieţuitorilor accidentului aviatic din Anzi, despre canibalismul aztecilor, despre canibalismul funerar practicat de tribul fore şi chiar despre recentul caz al canibalului german Armin Meiwes. Order Canibalism si modernism Preţ @ RON49,90 Qty: Adauga in cosul de...