– Expoziţie de fotografii, documente şi mărturii în sala Irina Nicolau a Muzeului Naţional al Ţăranului Român – Fotografii, documente şi mărturii ale rezistenţei din Munţii Făgăraşului sunt găzdiuite în sala Irina Nicolau a Muzeului Naţional al Ţăranului Români din Bucureşti. Evenimentul a fost posibil datorită entuziasmului, a muncii de cercetare, timp de două decenii, prin Arhivele Securităţii, a neobositei Ioanei Raluca-Voicu, fiica lui Toma Arnăuţoiu, şeful grupului de partizani. Născută în grota de de pe Râpele cu brazi din Făgăraş, a stat ascunsă timp de doi ani, până ce părinţ ii ei au fost capturaţi de către ofiţerii instituţiei represive. În 1959, membrii grupului au fost arestaţi şi executaţi la Jilava, fiica neînfricatului Arnăuţoiu fiind dusă la un orfelinat. De abia, în 1989, părinţii săi adoptivi i-au spus care îi este originea. Ioana Voicu-Arnăuţoiu a devenit o militantă neobosită pentru aflarea adevărului istoric. Membră a Alianţei Civice, a participat la mitingurile de după 1990. În acest timp şi-a căutat identitatea şi datele biografice ale părinţilor săi, grupându-le toate într-o carte apărută la Editura Vremea. Grupul de la Nuşcoara, cum mai era cunoscut grupul de luptători din munţi, nu avea un renume prea bun nici după revoluţie. Anii de dezinformare ai regimului comunist au infectat corpul social şi au denaturat realităţile războinice. Un grup de ofiţeri ai armatei regale s-au refugiat în Munţii Făgăraş cu gândul de a organiza rezistenţa contra puterii de sorginte sovietică. Ei credeau că Aliaţii vor da o mână de ajutor. În frig şi printre gheţuri, hrăniţi în taină de ţăranii curajoşi, au supravieţuit asaltului trupelor de represiune, timp de aproape 14 ani. Elisabeta Rizea, un monument de înţelepciune ţărănească, a fost una dintre femeile care ducea informaţii şi de-ale gurii celor din munţi. A fost arestată şi torturată ani de zile. A rămas celebră prin rugăciunea ei: “Îmi făceam zilnic cruce cu limba în...
