Luis Fernando Verissimo – Opozabilul

Un tânăr jurnalist trimis in Amazonia braziliană să facă un banal reportaj despre plantele halucinogene devine pe negândite martorul auditiv al unei obscure reţele de spionaj şi supremaţie mondială, cu urmăriri rocamboleşti şi superstiţii exotice. Întreaga poveste, relatată cu umorul inconfundabil al deja-cunoscutului, în România, autor brazilian Luis Fernando Verissimo, maestru în spectaculoase răsturnări de situaţii, se citeşte cu sufletul la gură, dar şi cu plăcerea de a descoperi câte ceva din misterioasa lume a junglei...

Luis Fernando Verissimo – Spionii

Pe masa unei edituri din Porto Alegre – capitala statului brazilian Rio Grande do Sul – aterizează într-o zi un plic alb conţinând începutul unei cărţi misterioase care, după ceea ce dă de înţeles autoarea, necunoscută, se va încheia odată cu sinuciderea acesteia. Intrigaţi şi totodată fascinaţi de mister, colaboratorii editurii pornesc pe cont propriu la investigarea cazului care, după o serie de peripeţii comice, va avea un sfârşit neaşteptat şi dramatic. Scris cu vervă şi binecunoscutul său umor, Luis Fernando Verissimo – unul dintre cei mai apreciaţi scriitori satirici ale cărui cronici sunt preluate de toate ziarele de pe întinsul ,,continent” al Braziliei – , îşi încearcă din când în când talentul şi pana pe aşa-zise ,,romane poliţiste” – de fapt, parodii ale genului, care fac întotdeauna deliciul...

Luis Fernando Verissimo – Borges şi urangutanii eterni

BORGES ŞI URANGUTANII ETERNI confirmă talentul incontestabil şi pasiunea scriitorului pentru romane poliţiste. Vogelstein, naratorul, călătoreşte la Buenos Aires pentru a participa la conferinţa Societăţii Israfel, organizaţie ce reuneşte specialiştii în opera lui Edgar Allan Poe (pãrintele incontestabil al povestirii poliţiste). Aici îl întâlneşte pe nimeni altul decât pe Borges, idolul său de o viaţă, şi se trezeşte în vâltoarea iţelor complicate ale unei crime misterioase. Incearcă să descopere criminalul cu ajutorul marelui scriitor argentinian, care se lansează în teorii sclipitoare despre posibile scenarii explicative … Un incitant roman poliţist postmodern – evident despre o crimã, dar şi despre cum se scrie şi se “gândeşte” litreratura poliţistă. „Ficţiunea poliţistă excitã imaginaţia lui Borges. Într-o lume modernă haotică, spune scriitorul, povestirea poliţistă este cea care «a menţinut virtuţile clasice… deoarece o povestire poliţistă nu poate fi înţeleasã fãrã un început, un mijloc şi un sfârşit». Romanul elegant construit de Verissimo merge pe linia entuziasmului lui Borges şi intensificã tensiunea înainte de deznodãmântul fatal.“ The Daily Telegraph „Pe drept cuvânt, un autentic mister literar, precum şi un omagiu adus lui Borges, ca şi o carte care ne asigură că vom avea neplăceri dacă vom mai lua vreodată în serios congresele academice…“ Financial Times De acelaşi autor Clubul...

Luis Fernando Verissimo – Clubul îngerilor

Un micro-roman despre păcatul lăcomiei, a devenit bestseller imediat după publicare. În 2003 a fost selectat de New York Public Library ca una dintre Cele Mai Bune 25 de Cărţi ale Anului. Zece prieteni, pasionaţi de artele culinare şi gourmets sofisticaţi, se întâlnesc o dată pe lună pentru o cină deosebită. Dar acest ritual periodic incepe să capete valenţe de roman poliţist  în momentul în care la fiecare cină unul dintre invitaţi moare otrăvit. Gândul la riscul letal al mancărurilor extravagante nu face decât să intensifice plăcerea comesenilor, creând un suspans punctat de citate sugestiv alese din piesele shakespeariene. “Orice dorinţă e o dorinţă de moarte” este “posibilă maximă japoneză”, ce serveşte de motto si crez pentru acest roman pasionant. „O carieră care astăzi uimeşte Brazilia. Luis Fernando Verissimo a ajuns târziu la textul scris — dar după aceea nu s-a mai oprit… A publicat în multe periodice, cărora până şi el le-a pierdut numărul. Povestirile şi cronicile lui au fost adunate în volume care se află mereu pe lista bestsellerurilor. Scrie pentru televiziune. Dupã cronicile lui s-au fãcut adaptãri pentru teatru şi cinema. A scris şi romane. Ah, da, mai şi deseneazã, cântã la saxofon într-un ansamblu de jazz… pe scurt: multiple talente. Sau, dacã vreţi, feţele multiple ale unui talent nesecat.” Ícaro Brasil „Luis Fernando Verissimo nu este lipsit de îndrăzneală. Acest scriitor brazilian, jurnalist de renume, cronicar la Jornal do Brasil, jonglează într-adevăr cu literatura, arta culinară, umorul şi filozofia, fără a stabili vreodatã frontiere între genurile pe care le abordeazã la fel de dezinvolt şi cu o nostimadă fără greş.” Télérama „Luis Fernando Verissimo posedă arta de a acomoda suspansul, umorul şi stilul. Sub patronajul revendicat de la Shakespeare, romanul sãu plasat la frontierele realului este o micã bijuterie de fantezie şi cinism. De consumat fãrã moderaţie. Dar nu fãrã pericole…” Luxemburger Wort De acelaşi...