Lia Lucia Epure lansează la Lugoj volumul “Politic și apolitic”

Jurnalista Lia Lucia Petric Epure (director al cotidianului regional „Ziua de Vest”, din 2002; editorialist şi jurnalist de investigaţii la “Ziua de Vest” şi “Focus Vest”; lector univ. dr. la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” Arad – Facultatea de Ştiinţe Umaniste, Politice şi Administrative; reprezentant al Institutului Media din Düsseldorf, pentru România), din Timişoara, vine pentru a doua oară cu o lansare de carte în Lugoj – oraşul natal; acum zece ani, mai precis în 21 iunie 2006, a lansat la Lugoj volumul “Regele Mihai – un surâs care nu se vede”. Acum, jurnalista Lia Lucia Petric Epure le propune lugojenilor volumul “Politic şi apolitic”, carte care va fi lansată miercuri, 24 februarie 2016, de la ora 18.00, la Cinematograful “Bela Lugosi”, în organizarea Bibliotecii Municipale Lugoj. Despre carte şi despre autoarea ei vor vorbi: Luminiţa Wallner Bărbulescu – istoric, Cristian Ghinea – scriitor şi jurnalist – şi Henrieta Szabo – directoarea...

„Anatomia succesului” se lansează la Lugoj

Un nou eveniment editorial va avea loc miercuri, 10 decembrie, de la ora 19, în cadrul Colţului de cultură al clubului English Pub, din Lugoj: lansarea volumului „Anatomia succesului. Marius Ghilezan de vorbă cu Dorin Sarafoleanu”. Vor prezenta: Simona Avram, Henrieta Szabo şi dr. Teodora Popescu. Cea de-a opta carte a lui Marius Ghilezan îl are ca protagonist pe profesorul doctor Dorin Sarafoleanu, membru al Academiei de Ştiinţe Medicale, cu care autorul a stat „la givan” adnotând întâmplări reuşite din viaţă. Dorin Sarafoleanu este autor a 12 monografii de specialitate şi coautor la trei tratate de ORL. A fost preşedinte al Societăţii Francofone Internaţionale ORL şi al Societăţii „Conventus ORL Latina”. Face parte din Biroul Executiv al Federaţiei Europene de ORL şi este preşedinte al Societăţii Române de Rinologie. A organizat primele cursuri de iniţiere în chirurgia cu LASER la Clinica O.R.L. „Sf. Maria” din Bucureşti, cursuri la care au participat majoritatea ORL-iştilor români care astăzi practică această chirurgie. A fost un apropiat a doamnei profesor Ana Aslan. Laureat cu distincţia „Meritul Academic” din partea Academiei Române, a creat prima şcoală de rinologie din ţara...

Andrei Ruse vorbeste despre Zaraza la Lugoj

Joi, 31 iulie, la ora 19.30, la English Pub – Lugoj (Str. 20 Decembrie 1989), Andrei Ruse se va întîlni cu cititorii şi va vorbi despre cel mai recent roman al său, Zaraza, apărut la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proză”. Participă, alături de autor: Henrietta Szabo şi Simona Avram. Eveniment organizat de Editura Polirom şi Biblioteca Municipală Lugoj. O seară banală de toamnă din 1928 se transformă, pentru un tînăr student la Conservator, în momentul de graţie cînd acesta urcă pentru prima oară pe scenă. Trei ani mai tîrziu, la Berlin, Cristian Vasile va înregistra poate cea mai frumoasă piesă de dragoste a epocii, Zaraza, devenind repede cel mai iubit dizeur al timpului său. Povestea lui, de la glorie la decădere, într-o altă seară banală din 1947, este pusă în scenă bucată cu bucată, după mai bine de doi ani de documentare şi investigaţie continuă ale autorului, care s-au terminat odată cu găsirea mormîntului fără nume şi fără cruce al personajului său principal. O călătorie fascinantă în Bucureştiul agitat şi efervescent al interbelicului, presărată cu poveşti de dragoste, de prietenie, de trădare şi de loialitate în vremuri tot mai tulburi, de rezistenţă şi devotament pentru artă şi libertate, o aventură aproape nebună a împlinirii visului de a deveni nemuritor. O perioadă de aur a unei ţări, dar şi o perioadă cu tensiuni politice violente, război şi moarte. Alături de Cristian Vasile, Ion Pribeagu, Ionel Fernic, Jean Moscopol, Zavaidoc, Maria Tănase, Gică Petrescu, Mihail Sebastian sau Mircea Eliade sînt doar cîteva dintre personalităţile readuse la viaţă dintr-o lume care s-a vrut a fi ştearsă şi uitată pe nedrept, dar care încă este păstrată în amintire. „Nu poţi realiza lucruri de excepţie dacă nu ajungi la acea simplitate fascinantă, în măsură să emoţioneze. Să emoţionezi prin sinceritate şi firesc. Să păşeşti în scenă ca pe stradă.” (Cristian...

Radu Paraschivescu – Balul fantomelor

De Octav Popa „Hotărât lucru, ne aflăm în plin stanşibranism”. Et voila! Iată substanţa prezentului rezumată drastic şi mintos. Câteodată, la vremea lor şi numai în răstimpuri, un roman cum e Balul Fantomelor şi un autor cum e Radu Paraschivescu, înlocuiesc cu succes construcţiile epice kilometrice, pline de înţelepciune şi canoane gata de asimilat. Imperativul categoric se transformă, deci, în exclamativul fantasmagoric, mai pur într-un sens măcar prin lipsa de încărcătură morală. http://www.youtube.com/watch?v=TQLSI5z-QAU Pare greu de înghiţit o aşa încadrare a lui Radu Paraschivescu. „Poftim? Acel Radu Paraschivescu, mereu aprovizionat cu injecţii satirice simpatico-serioase? El este cel dezinteresat moral? Îmi vine greu a crede”. Pe bună dreptate aşa judecată, însă am impresia că de data asta accentul a căzut în altă parte. Balul Fantomelor nu pare a se certa cu nimeni şi cu atât mai puţin regăsim vreun interes de sfinţire a vreunui loc drăcesc. Ori, având în vedere subiectul, asta e o performanţă. Virgil Mihalcea, profesor de istoria literaturii, campion la divorţuri. În prezent, nimicagiu la un liceu bucureştean, dascăl pe bandă rulantă, îngrozit de noutate şi gâdilat de ideea repaosului etern. Rutina are pentru V.M. aceeaşi funcţie biologică pe care o are apa, alcoolul condimentează pe ici pe colo trăiri prozaice, fotbalul are o etichetă pe care scrie „salvare!”. Aşa, acum uitaţi toate acestea şi catapultaţi imaginar personajul într-o lume cu droguri, poliţie, gangsteri, asasinări, presă şi orgii. Enumerarea de mai sus pare frivolă, dar în roman zalele zuruie crunte într-un fel care nu incomodează. Nu m-am simţit nicăieri luat peste picior, cu tehnici futile de captare a atenţiei şi supans artificial. Scurt insight: un puternic clan din lumea drogurilor poposeşte în România pentru a „fertiliza” zona aşa cum se cuvine şi se hotărăşte să o facă începând din licee. Cum altcumva decât prin profesori, tablouri de imoralitate şi secrete, perfect şantajabili. Dacă ar fi să abuzăm...

Radu Paraschivescu – Dintre sute de clişee

Fiecare luptă cum poate împotriva limbii în care se exprimă. Unul foloseşte anacolutul, altul pleonasmul. Unul vorbeşte „ca şi politician“, altul evocă filmele „care le-a văzut“. Printre formele rezistente de dispreţ la adresa limbii se numără însă şi clişeul, exprimarea şablonardă, platitudinea fioroasă. Rar ţi-e dat să deschizi un ziar şi să nu găseşti formule bătătorite până la nevroză. Puţini sunt cei care apar la televizor şi nu te îndeamnă să-ţi pliezi urechile. Până şi copertele de carte au devenit spaţii ale exprimării clişeizate. Un discurs bont pentru un public lobotomizat – iată reţeta succesului. O lume de plastic nu se poate simţi împlinită decât folosind o (nouă) limbă de lemn. Aşa stând lucrurile, Dintre sute de clişee este rezultatul unei exasperări care nu mai poate fi ţinută sub control. Radu Paraschivescu adună câteva zeci de clişee şi le supune tratamentului ironic. Cartea lui e un minidicţionar comentat de locuri comune, un bobârnac peste nasul celor care trec prin viaţă murmurând „Viaţa merge înainte“, „Speranţa moare ultima“ sau „Balonul e rotund“. De acelaşi autor Fanionul roşu Balul fantomelor Ghidul...