Norman Manea, scriitorul român favorit la Premiul Nobel pentru Literatură, vine la Iaşi

Sîmbătă, 4 octombrie, la ora 15.00, în Sala Paşilor Pierduţi a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Norman Manea, unul dintre cei mai apreciaţi prozatori şi eseişti români, va avea o întîlnire cu cititorii ieşeni, cu prilejul lansării volumelor de eseuri Laptele negru şi Pe contur, ambele apărute în seria de autor a Editurii Polirom. Prezintă: Doris Mironescu Laptele negru include, pe lîngă incitantul eseu „Dincolo de munţi” despre Fondane şi Celan, multe alte texte remarcabile – despre Bruno Schulz, Kafka, Giorgio Bassani, Philip Roth, Saul Bellow, între alţii –, precum şi un impresionant eseu-confesiune al unei studente catolice de la Bard College. Distins în 1986 cu Premiul Uniunii Scriitorilor, premiu retras ulterior de Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste, volumul Pe contur reuneşte eseuri pe teme literare şi culturale, în care marii romancieri ai anilor ’60-’80 stau alături de poeţi şi critici, muzicieni şi cineaşti. Gabriela Adameşteanu, Ştefan Agopian, Alexandru Paleologu, Augustin Buzura, Virgil Duda sau Radu Cosaşu sînt cîţiva dintre reprezentanţii literelor româneşti asupra cărora se focalizează textele lui Norman Manea, în timp ce din literatura universală îi atrag atenţia Canetti, Musil, Kafka sau Hartung. Norman Manea este cel mai tradus autor de limbă română, laureat al mai multor premii internaţionale („MacArthur” – „Nobelul american”, Premiul Internaţional de literatură „Nonino”, Premiul „Medicis Etranger”), favorit în ultimii ani la Premiul Nobel pentru Literatură, alături de scriitori precum Philip Roth sau Haruki...

Festivalul Internaţional de Literatură de la Bucureşti

Între 4 şi 6 decembrie, în Capitală, va avea loc cea de a VI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB), un proiect independent, iniţiat în 2008, de Oana Boca (manager cultural), alături de scriitorii Bogdan-Alexandru Stănescu şi Vasile Ernu. Ediţia din acest an prilejuieşte iubitorilor de literatură din Bucureşti întîlnirea cu nume importante ale literaturii contemporane, din Marea Britanie (Sarah Dunant), Israel (Zeruya Shalev, Eyal Megged), Croaţia (Marinko Koščec, Robert Perišić), Ungaria (Andrea Tompa), Serbia (Srđan Srdić), Jamaica (Kei Miller) şi România (Corina Sabău, Marin Mălaicu-Hondrari, Andrei Dósa, Adrian Schiop), într-o serie de evenimente care vor avea loc atît la Clubul Ţăranului din cadrul MŢR (în serile de 4, 5 şi 6 decembrie), cît şi la librăriile Cărtureşti şi Humanitas Cişmigiu (pe 3 decembrie), la Institutul Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti (pe 5 decembrie) şi la Muzeul Naţional al Literaturii Române (pe 6 decembrie). Marţi, 3 decembrie, ora 18.00 (Cafe Cărtureşti Verona) SOŢ ŞI SOŢIE – un dialog între două cupluri de scriitori, dirijat de un cuplu de scriitori Adică: familia Zeruya Shalev Fărâme de viaţă&Eyal Megged (Israel) familia Cecilia Ştefănescu Legături bolnăvicioase&Florin Iaru Poveşti cu final schimbat (România) moderează: familia Adela Greceanu Mireasa cu şosete roşii&Matei Martin (România)   Marţi, 3 decembrie, ora 19.00 (Humanitas Cişmigiu) Lansare de carte şi sesiune de autografe Sarah Dunant – „Sânge şi spledoare” Participă, alături de autoare: Dana Jenaru, Marina Constatinescu, Elisabeta Lasconi, Carmen Săndulescu, Marius Chivu şi Denisa Comănescu   Miercuri, 4 decembrie, ora 18.00 (Clubul Ţăranului) Deschiderea celei de a VI-a ediţii a Festivalului Lecturi publice & dialog: Sarah Dunant Sânge şi splendoare (Marea Britanie) Zeruya Shalev Thera (Israel) Andrea Tompa (Ungaria) Eyal Megged (Israel) Amfitrion: Marius Chivu   Joi, 5 decembrie, ora 18.00 (Clubul Ţăranului) Lecturi publice & dialog: Marinko Koščec (Croaţia) Srđan Srdić (Serbia) Marin Mălaicu-Hondrari Lunetistul (România) Corina Sabău Dragostea, chiar ea (România) Amfitrioană: Silvia Dumitrache  ...

Concurs naţional de literatură “Ioan Slavici”

Revista de cultură „Tribuna”, cu sprijinul Consiliului Judeţean Cluj, organizează prima ediţie a Concursului naţional de literatură „Ioan Slavici”. Concursul conţine două secţiuni: 1. roman; 2. proză scurtă. Pot participa autori de toate vârstele, cu sau fără volume personale publicate, cu condiţia ca textele trimise pentru concurs să fie inedite. În cazul romanului, se va trimite un fragment de maximum 20 de pagini; pentru proza scurtă, numărul textelor rămâne la latitudinea autorului, cu condiţia ca acestea să nu însumeze mai mult de 20 de pagini. Nu se acceptă texte scrise de mână. Se aplică sistemul de semnătură cu motto: autorul alege un motto cu care va semna textele; într-un plic închis, inclus în plicul cu texte, semnat cu acelaşi motto, vor fi scrise datele personale ale autorului: nume, adresă, telefon, mail, volume publicate (dacă e cazul) etc. Juriul va fi format din personalităţi ale vieţii literare clujene – critici şi prozatori. Premiile constă în publicarea textelor în revista „Tribuna”. Festivitatea de premiere şi manifestările adiacente concursului se vor desfăşura în perioada 14-15 decembrie 2013 la Cluj-Napoca. Lucrările pot fi trimise până la data de 30 noiembrie 2013 (data poştei) pe adresa: Revista „Tribuna”, str. Universităţii nr. 1, Cluj-Napoca, jud. Cluj, cu menţiunea „Pentru Concursul Ioan Slavici”. Informaţii suplimentare la tel....

Laureatul premiului Nobel pentru Literatură 2013: ALICE MUNRO

„un maestru al prozei scurte contemporane” Proaspăta laureată a premiului Nobel pentru literatură 2013, canadianca Alice Munro, a declarat imediat după anunțul oficial că nu s-a gândit niciodată că va putea câștiga acest prestigios premiu. La vârsta de 82 de ani este cea de-a 110-a personalitate literară din lume care a ajuns pe cel mai înalt podium. S-a declarat total suprinsă de decizia Comitetului de la Stokholm. Un oficial al Academiei Suedeze a proclamat-o ca ”maestru al prozei scurte contemporane.” Alice Munro a crescut în Wingham, South West Ontario, Canada și a început să scrie ficțiune din 1950. „Prea multă fericire”, singura ei carte tradusă în română, a apărut la Editura Litera. Cu ”Dansul umbrelor fericite” a luat în 1968 primul ei premiu literar, dat de guvernatorul general al provinciei sale. A mai scris: ”Viața fetelor și a femeilor” – 1971, ”Ceva am vrut să-ți spun”- 1974, ”Cine te crezi?” – 1978, ”Lunile lui Jupiter” – 1982, ”Evoluția dragostei” – 1986, ”Prieten al tinereții mele” – 1990, ”Secretele deschise” – 1994, ”Dragostea unei femei bune” – 1998, pentru care a primit premiul Giller, ”Ura, prietenia, curtoazia, dragostea, căsătoria” – 2001, recent republicată sub titlul ”Departe de ea”, ”Fugarul”- 2004, pentru care a fost recompensată cu premiul Giller, ”Perspectivele de la Castelul Rock”- 2006, ”Prea multă fericire” – 2009, ”Dragă viață” – 2012. „Povestirile sale se derulează în general în orăşele, în care lupta oamenilor pentru o existenţă decentă duce adeseori la probleme relaţionale şi la conflicte morale – o tematică ancorată în diferenţele dintre generaţii sau în proiectele de viaţă contradictorii”, se afirmă în aceeaşi biografie. În textele sale pot fi adeseori găsite descrieri ale unor evenimente cotidiene, dar decisive, un fel de epifanii, care lămuresc povestea ambientală şi străpung chestiunile existenţiale”, a afirmat Academia suedeză în expunerea de motive. Românii pot descoperi un Mark Twain al timpurilor contemporane,...

Ioan Pop Curseu – Magie şi vrăjitorie în cultura română. Istorie, literatură, mentalităţi

Cercetarea de faţă, concepută la interferenţa conceptelor de magie şi vrăjitorie, pe de o parte, respectiv de cultura scrisă, oficială, centrală, şi cultura orală, alternativă, marginală, pe de altă parte, se poziţionează într-un loc geometric extrem de fertil, propice disecărilor conceptuale subtile şi analizelor de texte surprinzătoare prin aplicarea unor perspective interpretative inuzuale. Order Magie şi vrăjitorie în cultura română. Istorie, literatură, mentalităţi Preţ @ RON49,95 Qty: Adauga in cosul de...